Chapter, Paragraph
1 0,1 | membrii săi, poporul lui Dumnezeu, aici la Roma, ca şi la
2 0,1 | permanenţă "din tronul lui Dumnezeu şi al Mielului" (cf. Ap
3 0,2 | se află sub privirea lui Dumnezeu. Dar nu ne putem sustrage
4 0,2 | pentru "minunile" pe care Dumnezeu le-a săvârşit pentru noi. "
5 0,3 | Misterul unicului popor al lui Dumnezeu se configurează mai ales
6 0,3 | Duhul a spus poporului lui Dumnezeu în timpul acestui an special
7 I,4 | prezenţa milostivă a lui Dumnezeu, de la care "vine orice
8 I,4 | credinţă al revelării lui Dumnezeu în Cristos. Creştinismul
9 I,4 | har, este surpriza unui Dumnezeu care nu se mulţumeşte să
10 I,4 | deschide poarta împărăţiei lui Dumnezeu tâlharului căit: "Adevărat
11 I,5 | Într-adevăr, pe terenul istoriei, Dumnezeu a voit să stabilească o
12 I,5 | misterioasă în care împărăţia lui Dumnezeu se apropie (cf. Mc 1,15)
13 I,8 | lumii şi mângâierile lui Dumnezeu". (5) Nu ne-a fost dat să
14 I,8 | lucrării misterioase a lui Dumnezeu şi cântând iubirea sa infinită: "
15 I,9 | dar special al Duhului lui Dumnezeu. Există uneori, atunci când
16 I,10 | intrăm în împărăţia lui Dumnezeu (cf. Mt 18,2-4). ~
17 I,10 | la planul originar al lui Dumnezeu referitor la ele (cf. Mc
18 I,15 | bun pentru împărăţia lui Dumnezeu" (Lc 9,62). În împărăţia
19 I,15 | propune, cu ajutorul lui Dumnezeu, să fie înrădăcinat în contemplaţie
20 II,18 | de mărturia venită de la Dumnezeu, conştient de a fi "Fiul
21 II,18 | despre venirea împărăţiei lui Dumnezeu, arătându-ne exigenţele
22 II,19 | presus de acei oameni ai lui Dumnezeu care au marcat istoria Israelului.
23 II,21 | misterului. Da, Isus este Dumnezeu adevărat şi om adevărat!
24 II,21(10)| umanitatea sa, om adevărat şi Dumnezeu adevărat (...) unul şi acelaşi
25 II,21(10)| unic şi acelaşi Fiu, unic, Dumnezeu, Cuvânt şi Domn Isus Cristos":
26 II,22 | când afirmă că Fiul lui Dumnezeu este "născut din seminţia
27 II,22 | despuiere" din partea Fiului lui Dumnezeu de acea glorie pe care el
28 II,22 | această umilire a Fiului lui Dumnezeu nu este un sfârşit în sine
29 II,22 | sa: "De aceea l-a înălţat Dumnezeu şi i-a dăruit numele ce
30 II,22 | Cristos, spre mărirea lui Dumnezeu Tatăl" (Fil 2,9-11). ~
31 II,23 | chipului lui Cristos. În el, Dumnezeu ne-a binecuvântat cu adevărat
32 II,23 | cf. Ps 67/66,3). Fiind Dumnezeu şi om în acelaşi timp, el
33 II,23 | pentru a se îndrepta spre Dumnezeu însuşi şi mai mult încă
34 II,23 | numai pentru că Fiul lui Dumnezeu a devenit cu adevărat om,
35 II,23 | devină cu adevărat fiul lui Dumnezeu. (12) ~
36 II,23(12)| nu ar fi fost cu adevărat Dumnezeu", Discorso II contro gli
37 II,24 | într-o relaţie unică cu Dumnezeu, aceea de "Fiu". În fine,
38 II,24 | identităţii sale de Fiu al lui Dumnezeu. Ioan o subliniază, afirmând
39 II,24 | dar şi pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl său şi se făcea
40 II,24 | făcea astfel deopotrivă cu Dumnezeu" (In 5,18). În scena de
41 II,24 | senină de a fi Fiul lui Dumnezeu. ~
42 II,25 | aşteaptă, singur înaintea lui Dumnezeu, îl invocă în maniera sa
43 II,25 | cunoscut păcatul, pentru noi Dumnezeu l-a făcut una cu păcatul
44 II,25 | să dobândim dreptatea lui Dumnezeu" (2Cor 5,21). ~
45 II,26 | care el singur o are de la Dumnezeu, chiar în acest moment de
46 II,27 | Dialogul cu divina providenţă, Dumnezeu Tatăl îi arată Ecaterinei
47 II,28 | care este ascunsă viaţa lui Dumnezeu şi oferită mântuirea lumii.
48 II,28 | rugăciuni şi cereri către Dumnezeu care îl putea salva de la
49 III,29 | componentele ale poporului lui Dumnezeu, să traseze cu încredere
50 III,30 | existenţă creştină: "Voia lui Dumnezeu este sfinţirea voastră" (
51 III,31 | intrare în sfinţenia lui Dumnezeu prin inserarea în Cristos
52 III,31 | fiecăruia. Mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a permis să beatific
53 III,33 | deschizând inima la iubirea lui Dumnezeu, se deschide şi la iubirea
54 III,33 | istoria după planul lui Dumnezeu. (18) ~
55 III,36 | creştini ca familie a lui Dumnezeu în jurul mesei cuvântului
56 III,37 | pietatis, cel prin care Dumnezeu ne arată inima sa compătimitoare
57 III,38 | de a programa. Desigur, Dumnezeu ne cere o reală colaborare
58 III,38 | rugăciunii, al dialogului cu Dumnezeu, pentru a deschide inima
59 III,39 | ascultare a Cuvântului lui Dumnezeu. De când Conciliul Vatican
60 III,39 | proeminent al cuvântului lui Dumnezeu în viaţa Bisericii, în mod
61 III,39 | atenţia faţă de cuvântul lui Dumnezeu. Trebuie, preaiubiţi fraţi
62 III,40 | membrilor poporului lui Dumnezeu. Cel care l-a întâlnit cu
63 III,40 | viitorului pe care Duhul lui Dumnezeu ni-l pregăteşte. ~
64 III,41 | sângelui. În ei, cuvântul lui Dumnezeu, semănat în pământ bun,
65 III,41 | urmele lor, prin harul lui Dumnezeu. ~ ~
66 IV,42 | instrument al unirii intime cu Dumnezeu şi al unităţii întregului
67 IV,43 | fim fideli planului lui Dumnezeu şi să răspundem aşteptărilor
68 IV,43 | primi ca pe un dar al lui Dumnezeu: un "dar pentru mine" şi
69 IV,45 | păstori şi întreg poporul lui Dumnezeu, între cler şi persoane
70 IV,45 | întregului popor al lui Dumnezeu. Este semnificativ ceea
71 IV,45 | în toţi suflă Duhul lui Dumnezeu". (31) ~ Dacă totuşi
72 IV,45 | membru al poporului lui Dumnezeu. ~
73 IV,46 | să-l dea la chemarea lui Dumnezeu, în special când această
74 IV,46 | să caute împărăţia lui Dumnezeu ocupându-se de cele vremelnice
75 IV,46 | orânduindu-le după voinţa lui Dumnezeu" (32) şi chiar să desfăşoare "
76 IV,46 | vivacitate care este darul lui Dumnezeu şi constituie o autentică "
77 IV,47 | planului originar al lui Dumnezeu, umbrit în istorie de "împietrirea
78 IV,47 | originară, dezvăluind ceea ce Dumnezeu a voit încă de "la început" (
79 IV,47 | deplin conform planului lui Dumnezeu şi adevăratelor exigenţe
80 IV,48 | sfinţeniei, cu ajutorul lui Dumnezeu, nu vor putea ca în viitor
81 IV,49 | întrupare, însuşi Fiul lui Dumnezeu s-a unit, într-un fel, cu
82 IV,49 | prezenţă specială a Fiului lui Dumnezeu, care impune Bisericii o
83 IV,49 | mărturiseşte stilul iubirii lui Dumnezeu, providenţa, milostivirea
84 IV,49 | seminţe ale împărăţiei lui Dumnezeu pe care le-a pus Isus însuşi
85 IV,50 | veştii bune a împărăţiei lui Dumnezeu? Fără această formă de evanghelizare,
86 IV,55 | omenirii. Numele unicului Dumnezeu trebuie să devină tot mai
87 IV,56 | religiile. Adesea Duhul lui Dumnezeu, care "suflă unde vrea" (
88 IV,56 | prezenţei sau ale planului lui Dumnezeu", (42) Biserica recunoaşte
89 Conclu,58| ajutorul lui Cristos. Fiul lui Dumnezeu, care s-a întrupat acum
90 Conclu,59| urmăresc răsplata la care Dumnezeu ne cheamă acolo sus, în
91 Conclu,59| Isus din Nazaret, Fiul lui Dumnezeu şi mântuitorul omului. În
|