1003-consu | cont-ignor | ilie-negli | negoc-rezer | rezis-zorii
bold = Main text
Chapter, Paragraph grey = Comment text
1 II,27(14) | Citta del Vaticano 1997, 1003.
2 0,1 | este îndurarea lui" (Ps 118/117,1). ~
3 0,1 | este îndurarea lui" (Ps 118/117,1). ~
4 II,27(14) | Quaderno giallo, 6 iulie 1897: Opere complete, Citta del
5 IV,45(31) | Sulpicio Severo: CSEL 29, 193.
6 III,37 | cum vă amintiţi, în anul 1984 am intervenit asupra acestei
7 III,37(23)| Cf. nr. 18: AAS 77 (1985), 224.
8 III,33(18)| Orationis formas (15 octombrie 1989): AAS 82 (1990), 362?379.
9 III,33(18)| octombrie 1989): AAS 82 (1990), 362?379.
10 IV,56(40) | reflecţii şi orientări (19 mai 1991), 82: AAS 84 (1992), 444.
11 IV,56(40) | 19 mai 1991), 82: AAS 84 (1992), 444.
12 I,4(2) | noiembrie 1998), 3: AAS 91 (1999), 132.
13 II,17 | atins cu mâinile lor (cf. 1In 1,1). ~ Ceea ce
14 Conclu,59 | solemnitatea Epifaniei Domnului, 2001, al 23-lea an de pontificat. ~
15 IV,42(27) | Citta del Vaticano, 1997, 223.
16 III,37(23)| nr. 18: AAS 77 (1985), 224.
17 IV,53(37) | romani, Pref., Ed. Funk, I, 252.
18 III,37(24)| Idem, 31: o.c., 258.
19 II,25 | dreptatea lui Dumnezeu" (2Cor 5,21). ~ Nu vom
20 II,21(10) | şi Domn Isus Cristos": DS 301-302.
21 II,21(10) | Domn Isus Cristos": DS 301-302.
22 III,33 | 33. Nu este oare un "semn
23 III,33(18)| octombrie 1989): AAS 82 (1990), 362?379.
24 III,33(18)| 1989): AAS 82 (1990), 362?379.
25 III,39 | Ascultarea Cuvântului ~39. Nu există îndoială
26 IV,42(27) | Ms B 3v, Opere complete, Citta del
27 II,23(12) | contro gli ariani 70: PG 26,425 B-426 G.
28 IV,56(40) | 1991), 82: AAS 84 (1992), 444.
29 II,21 | Conciliului din Calcedon (451): "O persoană în două naturi".
30 IV,47 | 47. O atenţie specială
31 IV,53 | Un semn concret ~53. Pentru a da un semn
32 III,41(25)| Tertulian, Apol., 50,13: PL 1, 534.
33 IV,54 | Dialog şi misiune ~54. Un nou secol, un nou
34 III,30(15)| De orat. Dom. 23: PL 4, 553; cf. Lumen gentium, 4.
35 IV,56 | 56. Dar dialogul nu poate
36 IV,57 | În lumina Conciliului ~57. Câte bogăţii, preaiubiţi
37 Conclu,58 | Duc in altum! ~58. Să mergem înainte
38 Conclu,59 | 59. Preaiubiţi fraţi şi
39 I,8(5) | Dei XVIII, 51,2: PL 41,614; cf. Conciliul Vatican II,
40 I,15 | împărăţia lui Dumnezeu" (Lc 9,62). În împărăţia cerurilor
41 II,23 | său peste noi" (cf. Ps 67/66,3). Fiind Dumnezeu şi om
42 II,23 | chipul său peste noi" (cf. Ps 67/66,3). Fiind Dumnezeu şi
43 II,23(12) | Discorso II contro gli ariani 70: PG 26,425 B-426 G.
44 III,35(21)| Idem, 2: o.c., 714.
45 III,35(20)| 1998), 19: AAS 90 (1998), 724.
46 III,36(22)| Cf. idem, 35: o.c., 734.
47 III,37(23)| Cf. nr. 18: AAS 77 (1985), 224.
48 II,27(13) | Nr. 78.
49 IV,56(40) | orientări (19 mai 1991), 82: AAS 84 (1992), 444.
50 IV,45(29) | august 1997): AAS 89 (1997), 852?877, art. 5: Organismele
51 IV,45(29) | 1997): AAS 89 (1997), 852?877, art. 5: Organismele de
52 0,2 | aeternum cantabo" (Ps 89/88,2). ~ În acelaşi
53 III,35(20)| Domini (31 mai 1998), 19: AAS 90 (1998), 724.
54 I,4(2) | noiembrie 1998), 3: AAS 91 (1999), 132.
55 IV,54(38) | suum lumen non habeat, sed ab unigenito Dei Filio, qui
56 II,27 | adresând Tatălui extremul său abandon filial: "Tată, în mâinile
57 I,15 | încă mai puţin pentru a te abandona leneviei. Ne aşteaptă multe
58 II,26 | agonia până la strigătul de abandonare. Prezenţa simultană a acestor
59 II,26 | abandonat" de Tatăl, el se abandonează în mâinile Tatălui. Ochii
60 IV,50 | la capcana drogurilor, la abandonul la vârsta bătrâneţii sau
61 IV,52 | II: "Mesajul creştin nu-i abate pe oameni de la construirea
62 IV,45 | sfântul Benedict amintea abatelui mănăstirii, invitându-l
63 II,25 | şi tandră de încredere: "Abba, Tată". Îi cere să îndepărteze
64 II,27 | aminteşte că Isus însuşi în abisul durerii, moare implorând
65 II,25 | Cristos ne conduce astfel să abordăm aspectul cel mai paradoxal
66 I,13 | mod concret de urmele lui Abraham, "tatăl nostru în credinţă" (
67 I,15 | misterului lui Cristos, fundament absolut al întregii noastre activităţi
68 III,40 | întregime el însuşi, în absolută fidelitate faţă de vestirea
69 IV,52 | istoriei, aceasta nu ne absolvă nici într-un fel de datoria
70 II,18 | detaliată, datele devin apoi mai abundente pentru perioada ministerului
71 IV,50 | comunitate creştină ca "la ei acasă". Acest mod nu ar fi oare
72 II,21 | doctrinal şi ne permite să accedem, într-un anumit mod, la
73 IV,48 | diversităţilor legitime, acceptându-se şi susţinându-se reciproc
74 II,19 | să-l plaseze mai presus de acei oameni ai lui Dumnezeu care
75 Conclu,58 | nu există distanţă între aceia care sunt strâns uniţi prin
76 I,14 | acestor organizaţii, mai ales acelea care au mai mare putere
77 I,13 | muntele Nebo şi apoi în aceleaşi locuri care au fost locuite
78 Conclu,58 | Cenacol, unde în seara "aceleiaşi zile, prima a săptămânii" (
79 II,19 | înviere era acelaşi cu chipul acelui Isus cu care ei au petrecut
80 Conclu,58 | putem să contăm pe puterea aceluiaşi Duh, care a fost revărsat
81 II,27 | a primit-o în el însuşi. Aceştia îl imită pe Mielul imaculat,
82 IV,46 | particulare, să lucreze în deplin acord eclezial şi în supunere
83 III,38 | întregului drum spiritual şi acţiunii pastorale însăşi: aceea
84 IV,46 | propria responsabilitate activă din viaţa eclezială. Alături
85 IV,49 | angajamentul unei iubiri active şi concrete faţă de orice
86 IV,47 | fiilor şi să se facă subiecţi activi ai unei eficiente prezenţe
87 III,29 | certitudine facilitată prin activitate colegială, astăzi devenită
88 I,15 | absolut al întregii noastre activităţi pastorale. ~ ~
89 IV,51 | Provocările actuale ~51. Şi apoi cum să
90 IV,50 | trebuie să înveţe să facă actul lor de credinţă în Cristos
91 IV,46(33) | apostolatului laicilor Apostolicam actuositatem, 2.
92 Conclu,59 | urare trimit tuturor din adâncul inimii binecuvântarea mea. ~
93 IV,50 | care nu au case unde să se adăpostească? ~ Tabloul sărăciei
94 IV,50 | extins foarte mult, dacă se adaugă, la cele vechi, noile sărăcii
95 IV,51 | pentru a explica în mod adecvat motivele poziţiei Bisericii,
96 IV,51 | radicalităţii evanghelice, care sunt adeseori puţin înţelese, până la
97 IV,56 | discernământ, pentru a surprinde "adevăratele semne ale prezenţei sau
98 IV,47 | planului lui Dumnezeu şi adevăratelor exigenţe ale persoanei umane:
99 III,41 | enunţată de Tertulian s-a adeverit întotdeauna în încercările
100 II,21 | Cristos să-i atingă rănile, adică să-l recunoască în plinătatea
101 I,10 | există în lumea muncii şi administrarea cu hotărâre a proceselor
102 II,23 | Cristos a omului răscumpărat, admis în intimitatea vieţii trinitare.
103 I,8 | Se cuvine să tăcem şi să adorăm, încredinţându-ne cu umilinţă
104 II,21 | Biserica se prosternează, adorându-l pe Cel Înviat, în plinătatea
105 I,5 | contemplându-l pe Cristos, noi i-am adorat în acelaşi timp pe Tatăl
106 III,40 | tuturor cu încredere. Ea se va adresa adulţilor, familiilor, tinerilor,
107 II,27 | călăii săi (cf. Lc 23,24), adresând Tatălui extremul său abandon
108 I,15 | punct, reproşul lui Isus adresat Martei: "Pentru multe te
109 III,29 | punem astăzi întrebarea adresată lui Petru la Ierusalim,
110 III,31 | integreze bogăţiile propunerii adresate tuturor prin formele tradiţionale
111 II,25 | neliniştii pe care Isus îl adresează Tatălui o dată cu primele
112 0,2 | aceea, eu simt nevoia să mă adresez vouă, preaiubiţilor, pentru
113 III,33 | de ajutor, dar şi în a-i aduce mulţumire, laudă, adoraţie,
114 I,10 | categoriile cele mai diverse de adulţi: de la bătrâni la bolnavi
115 III,40 | încredere. Ea se va adresa adulţilor, familiilor, tinerilor,
116 II,18 | să-i stabilească un contur, adunând pentru aceasta mărturii
117 III,36 | Euharistia duminicală, adunându-i săptămânal pe creştini ca
118 III,37 | roadele reflecţiei unei Adunări a Sinodului Episcopilor,
119 III,29 | fost oare acesta şi sensul adunărilor continentale ale sinodului
120 0,3 | În fiecare dintre ele, adunată în jurul episcopului său,
121 IV,55(39) | religiile necreştine Nostra aetate.
122 III,33 | contemplare, ascultare, afecţiune arzătoare, până la o adevărată "
123 Conclu,58 | fiii tăi" şi îi prezint afecţiunea filială a întregii Biserici. ~
124 II,27 | fericit pentru unirea şi afectul carităţii pe care a primit-o
125 II,24 | Dumnezeu. Ioan o subliniază, afirmând că în definitiv el a fost
126 II,22 | Bisericii este esenţial să se afirme că într-adevăr Cuvântul "
127 III,37 | lumii. Motivele care se aflau la originea acestei crize
128 IV,42 | dar dacă va lipsi iubirea (agape), totul va fi în zadar.
129 IV,51 | fie mai puţin prezente în agenda eclezială a carităţii. Mă
130 I,15 | care merge adesea până la agitaţie, cu riscul de "a face pentru
131 II,25 | adoraţie. ~ Scena agoniei din Grădina Măslinilor se
132 I,10 | muncitorii din uzine şi din agricultură la sportivi, de la artişti
133 II,28 | ascultarea din cele ce a pătimit, ajungând astfel să fie desăvârşit,
134 II,19 | de cuvintele sale. Nu se ajungea cu adevărat la Isus decât
135 II,20 | deplină a chipului lui Isus nu ajungem numai cu forţele noastre,
136 II,20 | 20. Cum a ajuns Petru la această credinţă?
137 III,29 | Bisericilor particulare, ajutaţi de participarea diverselor
138 IV,53 | activităţii economice au oferit ajutoare generoase, care au servit
139 IV,50 | numai prin eficacitatea ajutoarelor prestate, dar şi prin capacitatea
140 I,8 | dintre ei istoria unei vieţi alcătuite din bucurii, nelinişti,
141 IV,45 | ce este discutabil, spre alegeri ponderate şi împărtăşite. ~
142 III,29 | drumului viitor, armonizând alegerile fiecărei comunităţi diecezane
143 Conclu,59 | recunoaşte chipul său şi a alerga spre fraţii noştri pentru
144 II,18 | cei doisprezece apostoli aleşi de el (cf. Mc 3,13-19),
145 I,5 | ni-l prezintă Apocalipsul: "Alfa şi omega, cel dintâi şi
146 I,5 | a voit să stabilească o alianţă cu Israel şi să pregătească
147 I,13 | decalogului şi al primei alianţe. O lună mai târziu am reluat
148 IV,54(38) | locis in Sanctis Scripturis allegorice sol appellatus est": Enarr.
149 IV,43 | unde se educă slujitorii altarului, cei consacraţi, lucrătorii
150 III,34 | primind propuneri religioase alternative, pretându-se chiar la forme
151 IV,43 | purtând "poverile unii altora" (Gal 6,2) şi respingând
152 IV,56 | fi o ofensă la demnitatea altuia ceea ce este de fapt anunţul
153 I,9 | profundă, în ciuda posibilelor ambiguităţi, faţă de acele valori autentice
154 IV,48 | care Biserica respira cu "ambii plămâni" îi va stimula pe
155 IV,51 | problemelor păcii, frecvent ameninţată de coşmarul războaielor
156 0,1 | şi ne invită să ne aducem aminte cu recunoştinţă de trecut,
157 IV,45 | ceea ce sfântul Benedict amintea abatelui mănăstirii, invitându-l
158 I,6 | întreagă, care a voit să-şi amintească infidelităţile prin care
159 III,31 | 31. A aminti acest adevăr elementar,
160 I,13 | Mausoleul "Yad Vashem", teribilă amintire a victimelor din lagărele
161 I,15 | în sufletul nostru multe amintiri. Dar dacă am vrea să ne
162 I,10 | spiritului oamenilor. Le-am amintit persoanelor angajate în
163 III,37 | Reconcilierii. Aşa cum vă amintiţi, în anul 1984 am intervenit
164 IV,42 | tocmai ca expertă în scientia amoris: "Am înţeles că Biserica
165 I,10 | păcii. ~ O mare amploare a avut-o mulţimea de muncitori
166 II,23 | împlinită într-un mod mai amplu şi mai surprinzător ca în
167 IV,50 | care rămân condamnate la analfabetism, care sunt lipsite de îngrijirile
168 II,17 | Cristos însuşi". (8) Rămânând ancoraţi în Sfânta Scriptură, să
169 IV,44 | noul secol va trebui să ne angajăm mai mult ca niciodată în
170 IV,48 | în delicatul domeniu al angajamentului ecumenic? Din păcate, trista
171 I,9 | mult a fost constatarea angajării serioase la rugăciune, la
172 III,31 | programului pastoral care ne angajează la începutul noului mileniu,
173 I,12 | succesorul lui Petru, de primatul anglican şi de un mitropolit al Patriarhiei
174 IV,48 | fraţii şi surorile Comuniunii Anglicane şi ai comunităţilor ecleziale
175 IV,57 | particulare. O dată cu trecerea anilor, aceste texte nu-şi pierd
176 IV,46 | cerinţe: de la cateheze la animare liturgică, de la educaţia
177 I,9 | misiunea organizatorilor şi a animatorilor, ecleziali sau civili. Doresc
178 0,1 | bucurie reînnoită, imnul antic de recunoştinţă: "Lăudaţi
179 III,36 | a pâinii vieţii, este şi antidotul cel mai natural al dispersării.
180 IV,53(37) | Sf. Ignaţiu de Antiohia, Scrisoare către romani,
181 II,23 | întrupării sunt puse bazele unei antropologii care poate să meargă dincolo
182 II,18 | cu ai săi în pelerinajul anual la templul din Ierusalim (
183 IV,56 | pe care avem datoria s-o anunţăm. ~ Biserica, aşadar,
184 III,36 | comuniunea este constant anunţată şi întreţinută. Tocmai prin
185 IV,56(40) | Instr. asupra anunţului evangheliei şi dialogul
186 IV,47 | ecleziale şi sociale în apărarea drepturilor lor. ~
187 II,18 | ele, chipul Nazarineanului apare cu un fundament istoric
188 IV,53 | să fie îndepărtată orice aparenţă de speculaţie economică.
189 II,18 | şi îl urmează în seria de apariţii în care discipolii, mai
190 I,11 | jubiliar, o semnificaţie aparte trebuia să o aibă Congresul
191 III,30 | în sensul fundamental al apartenenţei la acela care este prin
192 IV,43 | mistic, deci ca "unul care-mi aparţine", pentru a şti să împărtăşeşti
193 I,7 | la altul al pământului, a apărut mai mult ca niciodată ca
194 I,14 | anii pregătitori am făcut apel pentru o mai mare şi mai
195 IV,51 | ale eticii, chiar dacă ar apela la o discutabilă solidaritate,
196 II,18 | către Ioan Botezătorul în apele Iordanului. Întărit de mărturia
197 III,40 | repetat în aceşti ultimi ani apelul la o nouă evanghelizare.
198 I,4 | înaintea compatrioţilor uluiţi, aplicându-şi sieşi profeţia lui Isaia: "
199 I,5 | Cristos aşa cum ni-l prezintă Apocalipsul: "Alfa şi omega, cel dintâi
200 I,5 | Întruparea sa, care îşi are apogeul în misterul pascal şi în
201 III,41(25)| Tertulian, Apol., 50,13: PL 1, 534.
202 0,1 | mulţimii, invitându-l pe apostol "să înainteze în larg" pentru
203 IV,46(33) | Vatican II, Decretul asupra apostolatului laicilor Apostolicam actuositatem,
204 II,18 | însoţit de cei doisprezece apostoli aleşi de el (cf. Mc 3,13-
205 III,40 | Este necesar un nou elan apostolic care să fie trăit ca un
206 IV,46(33) | asupra apostolatului laicilor Apostolicam actuositatem, 2.
207 III,40 | pătrunşi de ardoarea predicării apostolice care a urmat după Rusalii.
208 II,19 | In 20,20). Chipul pe care apostolii îl contemplau după înviere
209 IV,54(38) | Scripturis allegorice sol appellatus est": Enarr. in Ps. 10,3:
210 IV,42 | şi că această inimă este aprinsă de iubire. Am înţeles că
211 II,27 | îndurerat pentru păcatele aproapelui, fericit pentru unirea şi
212 IV,56 | baza nu numai a permanentei aprofundări teologice a adevărului creştin,
213 I,13 | al caldeilor, pentru a mă apropia în mod concret de urmele
214 III,37 | printre ei mulţi tineri, s-au apropiat de acest sacrament cu rezultate
215 II,18 | care l-au cunoscut timp de aproximativ 30 de ani petrecuţi de el
216 IV,51 | de la concepere până la apusul său natural. În acelaşi
217 II,19 | minunat al noii sale vieţi, arătându-le "mâinile şi coasta" (cf.
218 II,18 | scrierile evanghelice se termină arătându-ni-l pe Nazarinean ca învingător
219 II,28 | renegarea sa şi reia drumul său arătându-şi iubirea faţă de Cristos,
220 III,35 | Biserica va continua "să arate fiecărei generaţii ceea
221 IV,45 | Bisericii şi respinge tentaţiile arbitrariului şi ale pretenţiilor nejustificate,
222 I,5 | muştar destinat să devină un arbore mare (cf. Mc 4,30-32). ~ "
223 III,40 | lăsându-ne pătrunşi de ardoarea predicării apostolice care
224 II,23(12) | Discorso II contro gli ariani 70: PG 26,425 B-426 G.
225 I,12 | catolicosul suprem al întregii Armenii. În plus, mulţi credincioşi
226 III,29 | Universale. ~ O asemenea armonie va fi cu certitudine facilitată
227 IV,52 | individualiste, care s-ar armoniza rău cu exigenţele carităţii,
228 III,29 | etapele drumului viitor, armonizând alegerile fiecărei comunităţi
229 I,12 | ale fiecărei culturi se armonizează în "catolicitate", pentru
230 IV,45(29) | AAS 89 (1997), 852?877, art. 5: Organismele de colaborare
231 I,10 | agricultură la sportivi, de la artişti la profesori universitari,
232 I,6 | mulţi dintre fiii săi au aruncat, de-a lungul istoriei, o
233 I,10 | urgentă invitaţie privind asanarea dezechilibrelor economice
234 II,28 | salva de la moarte şi a fost ascultat, pentru că a fost supus
235 II,25 | Tatăl pare că nu vrea să asculte vocea Fiului. Pentru a reda
236 III,40 | tinerilor, copiilor, fără să ascundem exigenţele cele mai radicale
237 II,28 | însângerat, în care este ascunsă viaţa lui Dumnezeu şi oferită
238 III,31 | În realitate, a aşeza programul pastoral sub semnul
239 III,39 | mari înainte în ascultarea asiduă şi în lectura atentă a Sfintei
240 II,27 | Este un mister, dar vă asigur că înţeleg unele lucruri
241 III,39 | Sfintei Scripturi. Ei i s-a asigurat onoarea pe care o merită
242 IV,44 | verificare continuă care să ne asigure autentica inspiraţie evanghelică. ~
243 IV,57 | corespunzătoare, să fie cunoscute şi asimilate ca texte calificate şi normative
244 II,25 | conduce astfel să abordăm aspectul cel mai paradoxal al misterului
245 II,23 | Doamne, o caut" (Ps 27/26,8). Aspiraţia veche a psalmistului nu
246 IV,48 | încredere drumul nostru, aşteptând momentul în care, cu toţi
247 IV,43 | Dumnezeu şi să răspundem aşteptărilor profunde ale lumii. ~
248 I,8 | lungi de pelerini, care aşteptau cu răbdare să poată trece
249 III,31 | devii sfânt?". Înseamnă a aşterne pe drumul său caracterul
250 0,2 | primenirii sale pentru a-şi asuma cu un nou elan misiunea
251 I,10 | ataşamentului pe care trebuie să-l asumăm dacă vrem să intrăm în împărăţia
252 II,22 | s-a făcut trup" şi că el a asumat toate dimensiunile umane,
253 II,25 | a trebuit nu numai să-şi asume chipul omului, ci să se
254 II,23(12) | Sfântul Atanasie observă această ţintă: "
255 I,10 | făcut simbolul însuşi al ataşamentului pe care trebuie să-l asumăm
256 III,30 | părinţii conciliari au dat atâta importanţă acestui subiect,
257 IV,56 | deschidere şi de discernământ atent, Conciliul le-a început
258 I,4 | istorie au trecut fără să atenueze prospeţimea acestui "astăzi",
259 IV,49 | fost în închisoare şi voi aţi venit la mine" (Mt 25,35-
260 II,21 | încetare de Cristos să-i atingă rănile, adică să-l recunoască
261 IV,48 | sprijină încrederea de a putea atinge şi în istorie comuniunea
262 III,33 | Iubitul divin, vibrând la atingerea Duhului, filial abandonat
263 IV,56 | neamului omenesc". (43) Atitudinea de deschidere şi de discernământ
264 I,10 | mass-media. Cum să nu ne amintim atmosfera festivă a primei mari întâlniri
265 I,4 | mulţumim, Doamne, Dumnezeule atotputernic" (Ap 11,17). În bula de
266 I,10 | exercită o mare putere de atracţie asupra spiritului oamenilor.
267 III,33 | şi o fac uneori în moduri atrăgătoare. Noi, care avem harul de
268 II,26 | patima sa este suferinţă atroce a sufletului. Tradiţia teologică
269 IV,45(29) | Ecclesiae de mysterio (15 august 1997): AAS 89 (1997), 852?
270 I,13 | celebrată pe 23 februarie în aula Paul al VI-lea. Imediat
271 IV,45(30) | Rg III, 3: "Ideo autem omnes ad consilium vocari
272 IV,52 | aşa fel încât să respecte autonomia şi competenţele celei din
273 IV,45 | un prejudiciu rolului de autoritate al păstorilor, ştia să-i
274 IV,46 | supunere faţă de directivele autorităţii păstorilor. Este valabil
275 IV,46 | recunoscute, pot să înflorească în avantajul întregii comunităţi, susţinând-o
276 Conclu,58 | Duhului şi a-i lansa în marea aventură a evanghelizării. ~
277 Conclu,58 | ocean vast în care să ne aventurăm, contând pe ajutorul lui
278 I,15 | concrete. Isus însuşi ne-a avertizat: "Nimeni dintre cei care
279 IV,42 | sunteţi discipolii mei, dacă aveţi dragoste unii faţă de alţii" (
280 III,33 | Crucii şi a sfintei Tereza de Avila? ~ Da, preaiubiţi
281 III,35 | generaţii ceea ce constituie axa purtătoare a istoriei, de
282 IV,47 | moment istoric ca acela de azi, care înregistrează o criză
283 IV,42(27) | Ms B 3v, Opere complete, Citta
284 II,23(12) | gli ariani 70: PG 26,425 B-426 G.
285 IV,53 | necesare în cursul anului, banii care s-au putut economisi
286 IV,47 | căsătorie, relaţia dintre bărbat şi femeie - relaţie reciprocă
287 I,11 | grijii sale materne viaţa bărbaţilor şi a femeilor noului mileniu. ~
288 0,1 | Isus, după ce s-a urcat în barca lui Simon, a vorbit mulţimii,
289 IV,50 | la abandonul la vârsta bătrâneţii sau la boală, la marginalizare
290 I,10 | diverse de adulţi: de la bătrâni la bolnavi şi la persoane
291 II,23 | misterul întrupării sunt puse bazele unei antropologii care poate
292 III,31 | Dumnezeu că mi-a permis să beatific şi să canonizez în aceşti
293 I,7 | anul jubiliar a fost anul beatificării, al canonizării. Sfinţenia,
294 IV,49 | însetat şi voi mi-aţi dat să beau, am fost străin şi voi m-aţi
295 IV,45 | semnificativ ceea ce sfântul Benedict amintea abatelui mănăstirii,
296 III,37 | acest sacrament cu rezultate benefice, este probabil necesar ca
297 IV,57 | marele har de care Biserica a beneficiat în secolul al XX-lea: el
298 III,39 | să se surprindă în textul biblic cuvântul viu care interpelează,
299 I,14 | care, în configuraţia sa biblică originară, era chiar timpul
300 III,39 | al studiilor teologice şi biblice. Mai ales opera de evanghelizare
301 III,39 | prin difuzarea în familii a Bibliei. În special este necesar
302 II,19 | aproape făcând un fel de prim bilanţ al misiunii sale, ce anume
303 I,14 | substanţială reducere a datoriei bilaterale care greva ţările cele mai
304 Conclu,59 | tuturor din adâncul inimii binecuvântarea mea. ~ Vatican,
305 II,23 | Cristos. În el, Dumnezeu ne-a binecuvântat cu adevărat şi a făcut "
306 IV,52 | nu-i îndeamnă să neglijeze binele semenilor lor, ci, dimpotrivă,
307 II,18 | Evangheliile nu pretind să fie o biografie completă a lui Isus după
308 IV,51 | ştiinţei, mai ales din terenul biotehnologiei, nu vor putea niciodată
309 IV,50 | vârsta bătrâneţii sau la boală, la marginalizare sau discriminare
310 IV,57 | Conciliului ~57. Câte bogăţii, preaiubiţi fraţi şi surori,
311 IV,49 | m-aţi îmbrăcat, am fost bolnav şi voi m-aţi vizitat, am
312 I,10 | adulţi: de la bătrâni la bolnavi şi la persoane cu handicap,
313 II,18 | caută sau îl urmează, de bolnavii care invocă puterea sa de
314 III,37 | păcatelor grave săvârşite după Botez". (24) Atunci când am înfruntat
315 Conclu,58 | şi convertiţi popoarele, botezându-le în numele Tatălui şi al
316 IV,46 | să-i stimuleze pe toţi cei botezaţi şi miruiţi să fie conştienţi
317 IV,46 | noi primite în sacramentul Botezului. În special, se va descoperi
318 III,30 | să fie mulţi care să se bucure de acest har, cu deplina
319 I,9 | adevăratei libertăţi şi al bucuriei profunde a inimii? Nu este
320 IV,43 | pentru a şti să împărtăşeşti bucuriile şi suferinţele sale, pentru
321 IV,50 | eficientă prezentare a veştii bune a împărăţiei lui Dumnezeu?
322 I,14 | mergând până la a restitui bunurile materiale care le-au fost
323 IV,53 | spontan, până la împărtăşirea bunurilor în favoarea celor mai săraci (
324 IV,57 | XX-lea: el ne-a oferit o busolă sigură pentru a ne orienta
325 III,32 | din nou această artă de pe buzele Maestrul divin, asemenea
326 III,29 | trebuie să fie lăsat să cadă, ci să rămână în mod concret
327 I,10 | libertate de la "Regina caeli". Am citit în ochii lor
328 I,4 | lui Dumnezeu tâlharului căit: "Adevărat îţi spun, astăzi
329 II,27 | implorând iertarea pentru călăii săi (cf. Lc 23,24), adresând
330 Conclu,58 | şi ca auroră luminoasă şi călăuză sigură a drumului nostru.
331 IV,56 | cărui misiune este de a o călăuzi "în tot adevărul" (cf. In
332 0,1 | făcut popor peregrinant, călăuzit de acela care este "păstorul
333 I,12 | însufleţeşte este speranţa de a fi călăuziţi de prezenţa Celui Înviat
334 II,21 | clasice a Conciliului din Calcedon (451): "O persoană în două
335 I,13 | să-l încep în oraşul Ur al caldeilor, pentru a mă apropia în
336 IV,49 | Acesta este un domeniu care califică într-o manieră la fel de
337 IV,57 | cunoscute şi asimilate ca texte calificate şi normative ale magisteriului,
338 II,18 | completă a lui Isus după canoanele ştiinţei istorice moderne.
339 IV,45 | participare prevăzute de Dreptul canonic, precum consiliile prezbiterale
340 I,7 | fost anul beatificării, al canonizării. Sfinţenia, fie că se referă
341 III,31 | permis să beatific şi să canonizez în aceşti ultimi ani numeroşi
342 IV,48 | fără excepţie, vom putea cânta împreună: "Iată, cât e de
343 I,8 | misterioase a lui Dumnezeu şi cântând iubirea sa infinită: "Misericordias
344 II,21 | umană, este totuşi meticulos cântărită în conţinutul său doctrinal
345 I,5 | tu vei domni". Cu acest cântec repetat de mii de ori, noi
346 IV,44(28) | Biserică Lumen gentium, cap. III.
347 I,12 | inepuizabilă a Duhului său, capabil de surprize mereu noi. ~
348 I,10 | din punct de vedere moral, capabile să insufle încredere şi
349 I,9 | răspuns convingător şi sunt capabili să recepteze mesajul său,
350 IV,48 | rugăciunea lui Isus şi nu pe capacităţile noastre se sprijină încrederea
351 II,26 | experimentează până la capăt ce anume înseamnă să rezişti
352 0,1 | Petru şi primii săi tovarăşi capătă încredere în cuvintele lui
353 IV,50 | disperarea nonsensului, la capcana drogurilor, la abandonul
354 IV,43 | care permanent ne întind capcane şi generează competiţii,
355 III,30 | gentium, cel de-al V-lea capitol, dedicat "vocaţiei universale
356 III,30 | un dinamism intrinsec şi caracteristic. Redescoperirea Bisericii
357 III,30 | cu deplina cunoştinţă a caracterului său exigent. O dată jubileul
358 IV,43 | trupului mistic, deci ca "unul care-mi aparţine", pentru a şti
359 IV,43 | care locuieşte în noi şi a cărei lumină trebuie să fie percepută
360 Conclu,58 | drum Fecioara Preasfântă, căreia, acum câteva luni, împreună
361 IV,43 | şi generează competiţii, carierism, deficienţă, gelozie. Să
362 IV,50 | evangheliei, care rămâne prima caritate, riscă să fie neînţeles
363 IV,53 | fie destinaţi scopurilor caritative. Este important, într-adevăr,
364 II,20 | ceruri" (Mt 16,17). Expresia "carne şi sânge" evocă omul şi
365 II,20 | fiul lui Iona, căci nu carnea şi sângele ţi-au dezvăluit-o,
366 II,24 | serie de elemente graţie cărora noi putem să ne introducem
367 I,10 | îngrijorător, sensul însuşi al căsătoriei şi al instituţiei familiale. ~
368 IV,47 | despre posibilitatea unei căsătorii trăite în mod deplin conform
369 IV,50 | mai elementare, care nu au case unde să se adăpostească? ~
370 II,28 | Cristos şi a muri este un câştig" (Fil 1,21). ~
371 IV,51 | de coşmarul războaielor catastrofice? Sau în faţa desconsiderării
372 IV,57 | lumina Conciliului ~57. Câte bogăţii, preaiubiţi fraţi
373 II,24 | său exprimă într-o manieră categorică profunzimea misterului său,
374 III,41 | ar fi fost vorba despre o categorie a trecutului, legată numai
375 II,17 | şi a scopului lor iniţial catehetic, ne-o oferă într-o manieră
376 III,31 | superficiale. A întreba un catehumen: "Vrei să primeşti Botezul?"
377 I,12 | culturi se armonizează în "catolicitate", pentru ca unica Biserică
378 IV,53 | caritatea manifestată în centrul catolicităţii se întoarce într-un anume
379 I,12 | patriarhului Karekin al II-lea, catolicosul suprem al întregii Armenii.
380 IV,50 | oferă mari posibilităţi câtorva privilegiaţi, lăsând milioane
381 I,5 | fără să ne lăsăm pradă câtuşi de puţin fanteziilor milenariste,
382 II,23 | Faţa ta, Doamne, o caut" (Ps 27/26,8). Aspiraţia
383 II,18 | 3), de mulţimile care îl caută sau îl urmează, de bolnavii
384 I,15 | rezistăm acestei tentaţii, căutându-l pe "a fi" înainte de "a
385 II,24 | această cauză: în realitate căutau să-l omoare "nu numai fiindcă
386 IV,46 | proprie laicilor, chemaţi "să caute împărăţia lui Dumnezeu ocupându-se
387 I,12 | jubiliar. Rămâne în orice caz semnificativ faptul că numeroase
388 II,20 | obişnuit de cunoaştere. În cazul lui Isus, acest mod obişnuit
389 IV,54(38) | est": Enarr. in Ps. 10,3: CCL 38,42.
390 I,10 | copiilor care au venit să ceară iertarea jubiliară s-au
391 I,7 | încredinţând Bisericii sale o mare ceată de sfinţi şi martiri. Pentru
392 III,34 | diminuată şi ar sfârşi prin a ceda fascinaţiei de "surogate",
393 III,37 | valorifica. Nu trebuie să cedăm, preaiubiţi fraţi întru
394 III,35 | domnilor" (Ap 19,16), şi, celebrând chiar Paştele său nu numai
395 I,8 | cu ocazia numeroaselor celebrări. Foarte des eu mi-am oprit
396 I,13 | liturgie a cuvântului" celebrată pe 23 februarie în aula
397 IV,46 | în atenţia parohiilor, a centrelor educative, a familiilor,
398 II,27 | acestui mister, concomitent cu cercetarea teologică, un ajutor serios
399 IV,46 | Profeţiile să nu le dispreţuiţi. Cercetaţi toate şi păstraţi ce este
400 II,16 | Isus" (In 12,21). Această cerere, făcută apostolului Filip
401 II,28 | cu lacrimi rugăciuni şi cereri către Dumnezeu care îl putea
402 IV,46 | susţinând-o în multiplele sale cerinţe: de la cateheze la animare
403 II,20 | ci Tatăl meu care este în ceruri" (Mt 16,17). Expresia "carne
404 I,15 | Lc 9,62). În împărăţia cerurilor nu există timp pentru a
405 II,19 | scena bine cunoscută din Cezareea lui Filip (cf. Mt 16,13-
406 IV,53 | jubiliar. Încheiate socotelile cheltuielilor care au fost necesare în
407 IV,46 | în special când această chemare solicită dăruirea totală
408 I,4 | multe rânduri şi în multe chipuri, în acest timp de pe urmă
409 II,17(8) | enim Scripturarum ignoratio Christi est": Com. in Is., Prol.:
410 III,41 | Sanguis martyrum - semen christianorum: (25) această celebră "lege"
411 0,3(1) | episcopilor în Biserică Christus Dominus, 11.
412 I,9 | cordiale. Dar mai presus de cifre, ceea ce m-a emoţionat foarte
413 III,30(15)| Sfântul Ciprian, De orat. Dom. 23: PL 4,
414 IV,56 | Vatican II s-a angajat să citească "semnele timpurilor?" (41)
415 IV,52 | secolul al XX-lea, de a citi realitatea socială în lumina
416 I,10 | de la "Regina caeli". Am citit în ochii lor suferinţa,
417 IV,57 | Este necesar ca ele să fie citite într-o manieră corespunzătoare,
418 I,8(5) | De civ. Dei XVIII, 51,2: PL 41,
419 IV,52 | raportul cu societatea civilă trebuie să se configureze
420 I,9 | animatorilor, ecleziali sau civili. Doresc să profit de această
421 IV,51 | fiinţei umane şi viitorul civilizaţiei. ~
422 II,20 | Matei ne dă o indicaţie clară prin cuvintele cu care Isus
423 II,21 | Cristos, conform formulării clasice a Conciliului din Calcedon (
424 III,34 | psalmii astfel ca întregul climat să fie pătruns de rugăciune!
425 I,13 | jubiliar. Regândindu-mă la climatul pe care l-am trăit în acele
426 I,5 | Plinirea timpului" ~5. Coincidenţa acestui jubileu cu intrarea
427 III,29 | facilitată prin activitate colegială, astăzi devenită obişnuită,
428 IV,44 | în strânsă relaţie cu el, colegialitatea episcopală? Este vorba despre
429 II,27(14) | Ultimi colloqui. Quaderno giallo, 6 iulie
430 I,7 | în cadrul sugestiv de la Colosseum, simbol al vechilor persecuţiilor.
431 II,17(8) | ignoratio Christi est": Com. in Is., Prol.: PL 24,17.
432 I,7 | secolul al XX-lea. Noi i-am comemorat în ziua de 7 mai 2000, împreună
433 II,28 | ea, mireasa, contemplă comoara sa, bucuria sa. Dulcis Iesu
434 III,37 | Dumnezeu ne arată inima sa compătimitoare şi ne reconciliază în mod
435 I,4 | sinagoga din Nazaret înaintea compatrioţilor uluiţi, aplicându-şi sieşi
436 IV,52 | să respecte autonomia şi competenţele celei din urmă, conform
437 IV,43 | întind capcane şi generează competiţii, carierism, deficienţă,
438 II,17 | care Evangheliile, în ciuda complexităţii redactării lor şi a scopului
439 III,34 | creştine angajate, care au în componenţă în majoritate laici. ~
440 III,29 | participarea diverselor componentele ale poporului lui Dumnezeu,
441 III,29 | pentru câţiva ani, pe un drum comun pentru întreaga Biserică,
442 III,29 | un dialog adevărat şi o comunicare eficace. Acest program dintotdeauna
443 IV,50 | zilnic societatea actuală a comunicării. Caritatea faptelor asigură
444 III,32 | intensă rugăciune personală şi comunitară. Dar ştim bine, de asemenea,
445 III,38 | rugăciunii personale şi comunitare, înseamnă a respecta un
446 IV,50 | săracii să se simtă în orice comunitate creştină ca "la ei acasă".
447 IV,42 | În realizarea acestei comuniuni de iubire Biserica se manifestă
448 IV,51 | fiecărei fiinţe umane de la concepere până la apusul său natural.
449 II,21 | de caracterul limitat al concepţiilor şi al cuvintelor noastre.
450 III,39 | al rugăciunii nu este de conceput decât pornind de la o reînnoită
451 III,30 | sfinţenie". Dacă părinţii conciliari au dat atâta importanţă
452 Conclu | Concluzie ~
453 II,27 | În faţa acestui mister, concomitent cu cercetarea teologică,
454 I,8 | retras de acolo cu o imagine concretă a Bisericii pelegrinante,
455 II,24 | definitiv el a fost respins şi condamnat din această cauză: în realitate
456 IV,50 | mor de foame, care rămân condamnate la analfabetism, care sunt
457 III,30 | credincioşii, de orice stare sau condiţie, sunt chemaţi la plinătatea
458 III,36 | multă putere, deseori în condiţii de solitudine şi de dificultate,
459 I,12 | cu patriarhi ortodocşi şi conducători ai altor confesiuni creştine.
460 II,20 | forţele noastre, ci lăsându-ne conduşi de har. Numai experienţa
461 III,30 | aceasta nu a fost pentru a conferi un fel de aspect spiritual
462 III,29 | îndrumată fiind de episcopi în conferinţele episcopale şi în sinoade.
463 I,12 | şi conducători ai altor confesiuni creştine. Îmi amintesc,
464 I,14 | logica jubileului, care, în configuraţia sa biblică originară, era
465 0,3 | popor al lui Dumnezeu se configurează mai ales în realitatea fiecărei
466 IV,52 | societatea civilă trebuie să se configureze în aşa fel încât să respecte
467 II,22 | misterul lui Cristos este confirmată peste tot în Noul Testament.
468 I,10 | la militari au venit să confirme sensul slujirii lor, o slujire
469 IV,48 | ecleziale născute din Reformă. Confruntarea teologică asupra punctelor
470 III,31 | perfecţiune nu trebuie să se confunde cu un fel de viaţă extraordinară,
471 II,21 | două naturi, fără nici o confuzie, dar şi fără nici o separare
472 IV,56(40) | Dialogul Interreligios şi a Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor,
473 III,34 | din Biserică ne invită să consacrăm şi să orientăm zilele noastre.
474 I,11 | în centrul anului sfânt consacrat întrupării Cuvântului? Tocmai
475 III,37 | a Sinodului Episcopilor, consacrată acestei probleme. Invitam
476 IV,43 | slujitorii altarului, cei consacraţi, lucrătorii pastorali, unde
477 IV,48 | dintre fii Bisericii, ca o consecinţă a fragilităţii umane în
478 I,14 | reuşească să găsească acele consensuri necesare pentru a ajunge
479 I,13 | pe care îmi place să-l consider ca unul dintre cele mai
480 IV,57 | ca oricând datoria de a considera Conciliul ca marele har
481 III,32 | rugăciunea nu trebuie să fie considerată ca evidentă. Este necesar
482 IV,45 | Dreptul canonic, precum consiliile prezbiterale şi pastorale,
483 IV,44 | sinoadelor, funcţionarea consiliilor episcopale. Dar în mod cert
484 IV,56(40) | dialogul interreligios a Consiliului Pontifical pentru Dialogul
485 IV,45(30) | 3: "Ideo autem omnes ad consilium vocari diximus, quia saepe
486 IV,44 | realităţi care au fundamentul şi consistenţa lor în însuşi planul lui
487 III,39 | preaiubiţi fraţi şi surori, să se consolideze şi să se aprofundeze această
488 I,12 | Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului în prezenţa reprezentanţilor
489 I,14 | sustrase. Sunt fericit să constat că, recent, parlamentele
490 III,37 | sensului păcatului" care se constată în cultura contemporană, (23)
491 I,9 | emoţionat foarte mult a fost constatarea angajării serioase la rugăciune,
492 II,19 | a crezut numai după ce a constatat el însuşi minunea (cf. In
493 III,36 | viaţă creştină într-adevăr conştientă şi coerentă. Intrăm într-un
494 IV,47 | înseşi trebuie să fie tot mai conştiente de atenţia datorată fiilor
495 II,20 | indicii convergente ne fac să conştientizăm faptul că la contemplarea
496 0,1 | evenimentul de har care a pătruns conştiinţele în timpul anului. Dar în
497 IV,52 | nu-i abate pe oameni de la construirea lumii şi nici nu-i îndeamnă
498 IV,45 | deoarece acţionează pe cale consultativă şi nu deliberativă; (29)
499 IV,45 | mănăstirii, invitându-l să-i consulte pe cei mai tineri: "Deseori
500 IV,46 | religioase care decurge din consumism şi secularism. Este necesar
|