1003-consu | cont-ignor | ilie-negli | negoc-rezer | rezis-zorii
bold = Main text
Chapter, Paragraph grey = Comment text
2001 I,15 | pentru a face". Trebuie să rezistăm acestei tentaţii, căutându-l
2002 II,26 | capăt ce anume înseamnă să rezişti o dată cu păcatul la iubirea
2003 III,35 | acelaşi timp izvorul din care rezultă întreaga sa forţă". (19)
2004 III,37 | apropiat de acest sacrament cu rezultate benefice, este probabil
2005 III,38 | însăşi: aceea de a gândi că rezultatele depind de capacitatea noastră
2006 I,15 | Dar dacă am vrea să ne rezumăm la nucleul esenţial, marea
2007 IV,45(30) | Rg III, 3: "Ideo autem omnes
2008 IV,47 | Mt 19,8). Prin căsătorie, ridicată la demnitatea de sacrament,
2009 I,15 | adesea până la agitaţie, cu riscul de "a face pentru a face".
2010 III,31 | capabilă să se adapteze la ritmurile fiecărei persoane. Ea va
2011 IV,53 | semn, care va rămâne ca rod şi memorie vie a comuniunii
2012 IV,53 | constituie, într-un anume mod, rodul şi sigiliul carităţii jubiliare.
2013 IV,45 | aducă nici un prejudiciu rolului de autoritate al păstorilor,
2014 IV,44 | priveşte reforma Curiei Romane, organizarea sinoadelor,
2015 IV,53(37) | Antiohia, Scrisoare către romani, Pref., Ed. Funk, I, 252.
2016 II,24 | perceput corect în cuvintele rostite de Isus adevărul despre
2017 II,18 | însuşi, bine plasat în rândul rudelor sale (cf. Mc 6,3). Aici
2018 III,32 | necesar să învăţăm a ne ruga, ca şi cum am începe să
2019 III,32 | Doamne, învaţă-ne să ne rugăm!" (Lc 11,1). Prin rugăciune
2020 0,1 | mare de peşti, încât li se rupeau mrejele" (Lc 5,6). ~
2021 II,25 | cruce: "Eloi, Eloi, lama sabactani?" care înseamnă "Dumnezeul
2022 III,35 | acestei "prime zile după sabat" (cf. Mc 16,2.9; Lc 24,1;
2023 III,37 | prin recurgerea la Pocăinţa sacramentală, ne-a oferit un mesaj încurajator,
2024 IV,45(30) | consilium vocari diximus, quia saepe iuniori Dominus revelat
2025 IV,48 | care ne susţine, un reproş salutar în faţa leneviei noastre
2026 II,28 | către Dumnezeu care îl putea salva de la moarte şi a fost ascultat,
2027 III,41 | întotdeauna în martirii săi o sămânţă vie. Sanguis martyrum -
2028 I,10 | divertisment, mesaje pozitive, sănătoase din punct de vedere moral,
2029 III,30 | jertfit, tocmai în scopul sanctificării ei (cf. Ef 5,25-26). Acest
2030 IV,54(38) | Filio, qui multis locis in Sanctis Scripturis allegorice sol
2031 II,20 | 17). Expresia "carne şi sânge" evocă omul şi modul obişnuit
2032 II,20 | Iona, căci nu carnea şi sângele ţi-au dezvăluit-o, ci Tatăl
2033 III,41 | până la jertfa supremă a sângelui. În ei, cuvântul lui Dumnezeu,
2034 III,41 | martirii săi o sămânţă vie. Sanguis martyrum - semen christianorum: (25)
2035 I,9 | din memoria lor această săptămână în care Roma a devenit "
2036 III,36 | Euharistia duminicală, adunându-i săptămânal pe creştini ca familie a
2037 IV,49 | Evangheliei, în persoana săracilor există o prezenţă specială
2038 II,16 | Mărturia noastră va fi sărăcită într-un mod inacceptabil
2039 I,10 | la 1 mai, de tradiţionala sărbătoare a muncii. Lor le-am cerut
2040 I,4 | jubileului făceam urarea ca sărbătorirea celor două mii de ani de
2041 II,18 | Isus pe drum, prin oraşe şi sate, însoţit de cei doisprezece
2042 0,2 | minunile" pe care Dumnezeu le-a săvârşit pentru noi. "Misericordias
2043 III,37 | ştergerea păcatelor grave săvârşite după Botez". (24) Atunci
2044 I,12 | despre jubileul văzut din Scaunul lui Petru. Nu uit totuşi
2045 III,41 | jubiliară ne-a deschis un scenariu surprinzător, arătându-ne
2046 IV,53 | spectacolul emoţionant al unui schimb de daruri spontan, până
2047 III,29 | Este un program care nu se schimbă o dată cu variaţia timpurilor
2048 IV,46 | adevărat dramatică din cauza schimbării contextului social şi a
2049 IV,44 | trebuie să le înfrunte în schimbările atât de rapide ale timpului
2050 IV,48 | Bisericile din Orient, dorind ca schimbul de daruri care a îmbogăţit
2051 IV,42 | Bisericii, tocmai ca expertă în scientia amoris: "Am înţeles că Biserica
2052 IV,43 | A face din Biserică şcoala şi casa comuniunii: iată
2053 III,33 | creştine trebuie să devină "şcoli" autentice de rugăciune,
2054 II,17 | complexităţii redactării lor şi a scopului lor iniţial catehetic, ne-o
2055 IV,53 | trebuie să fie destinaţi scopurilor caritative. Este important,
2056 II,17 | află la originea acestor scrieri şi în acelaşi timp a mărturiei
2057 II,17(8) | Ignoratio enim Scripturarum ignoratio Christi est":
2058 I,4 | Isaia: "Aceste cuvinte ale Scripturii, pe care le-aţi auzit acum,
2059 IV,54(38) | multis locis in Sanctis Scripturis allegorice sol appellatus
2060 III,36 | să insist, în continuarea scrisorii Dies Domini, ca participarea
2061 III,37 | dispărut în timpul acestui scurt interval de timp. Dar anul
2062 II,18 | să constituie o dare de seamă organică şi detaliată, datele
2063 IV,49 | într-un oarecare mod, se seamănă încă în istorie acele seminţe
2064 Conclu,58 | întâlnirea din Cenacol, unde în seara "aceleiaşi zile, prima a
2065 IV,46 | contextului social şi a secătuirii religioase care decurge
2066 IV,46 | rugăciune insistentă la stăpânul secerişului (cf. Mt 9,38) - pentru promovarea
2067 III,41 | legată numai de primele secole ale erei creştine. Memoria
2068 I,7 | cât a făcut de-a lungul secolelor, în special în ultimul secol,
2069 IV,57 | pentru a ne orienta pe drumul secolului care se deschide. ~
2070 IV,50 | le întâlnim frecvent în sectoarele şi categoriile nelipsite
2071 IV,46 | decurge din consumism şi secularism. Este necesar şi urgent
2072 III,33 | ciuda vastelor procese de secularizare, o exigenţă răspândită de
2073 IV,54(38) | quod suum lumen non habeat, sed ab unigenito Dei Filio,
2074 III,29 | problemele. În mod cert, nu ne seduce perspectiva naivă care,
2075 III,41 | cuvântul lui Dumnezeu, semănat în pământ bun, a produs
2076 III,41 | vie. Sanguis martyrum - semen christianorum: (25) această
2077 IV,52 | îndeamnă să neglijeze binele semenilor lor, ci, dimpotrivă, îi
2078 IV,49 | seamănă încă în istorie acele seminţe ale împărăţiei lui Dumnezeu
2079 II,22 | Dumnezeu este "născut din seminţia lui David după trup" (Rom
2080 IV,48 | jubiliară a înregistrat câteva semnale cu adevărat profetice şi
2081 IV,56 | a surprinde "adevăratele semne ale prezenţei sau ale planului
2082 IV,43 | ale lumii. ~ Ce semnifică aceasta în mod concret?
2083 IV,45 | totuşi ele nu-şi pierd semnificaţia şi nici importanţa din această
2084 I,11 | care, împreună cu o parte semnificativă a episcopatului mondial,
2085 II,24 | ştirbească acea certitudine senină de a fi Fiul lui Dumnezeu. ~
2086 III,37 | pentru a face faţă crizei "sensului păcatului" care se constată
2087 III,38 | eşecul şi lasă în suflet un sentiment descurajant de frustrare?
2088 II,25 | într-un amestec emoţionant de sentimente, suferinţa şi încrederea.
2089 III,40 | Trebuie să reînnoim în noi sentimentul înflăcărat al lui Paul,
2090 I,15 | nu poate să justifice o senzaţie de mulţumire şi încă mai
2091 II,21 | confuzie, dar şi fără nici o separare posibilă, sunt natura divină
2092 II,18 | mormântul gol şi îl urmează în seria de apariţii în care discipolii,
2093 II,24 | Evanghelii, care ne oferă o serie de elemente graţie cărora
2094 I,9 | fost constatarea angajării serioase la rugăciune, la reflecţie,
2095 II,27 | cercetarea teologică, un ajutor serios poate să ne vină din marele
2096 IV,44 | Conciliului Vatican II, servesc la asigurarea şi garantarea
2097 IV,53 | ajutoare generoase, care au servit la asigurarea unei corespunzătoare
2098 0,1 | apa Duhului care potoleşte setea şi care reînnoieşte (cf.
2099 II,25 | acestui mister. Întreaga severitate a acestui paradox se manifestă
2100 IV,45(31) | Epist. 23,26 la Sulpicio Severo: CSEL 29, 193.
2101 IV,53(37) | Sf. Ignaţiu de Antiohia, Scrisoare
2102 IV,51 | discutabilă solidaritate, care sfârşeşte prin a face discriminări
2103 III,34 | progresiv diminuată şi ar sfârşi prin a ceda fascinaţiei
2104 IV,42 | Este o altă mare sferă în care va trebui să exprimăm
2105 II,22 | raţionalismul răspândit în numeroase sfere ale culturii contemporane,
2106 III,30 | vocaţiei universale la sfinţenie". Dacă părinţii conciliari
2107 I,7 | Bisericii sale o mare ceată de sfinţi şi martiri. Pentru unii
2108 IV,48 | numeroasele elemente de sfinţire şi de adevăr care se găsesc
2109 III,31 | ei mulţi laici, care s-au sfinţit în condiţiile cele mai obişnuite
2110 I,13 | care au fost locuite şi sfinţite de Mântuitorul. Este greu
2111 I,13 | crucii pe Golgota, unde el şi-a dat viaţa pentru noi. În
2112 I,6 | persoanele singure care şi-au pus întrebări asupra propriei
2113 III,33 | iubit de către Tatăl meu, şi-l voi iubi şi eu şi mă voi
2114 II,27 | îi arată Ecaterinei din Siena cum în sufletele sfinţilor
2115 I,4 | compatrioţilor uluiţi, aplicându-şi sieşi profeţia lui Isaia: "Aceste
2116 IV,53 | într-un anume mod, rodul şi sigiliul carităţii jubiliare. Mulţi
2117 I,7 | sugestiv de la Colosseum, simbol al vechilor persecuţiilor.
2118 IV,55 | prin întâlniri de relevanţă simbolică, să stabilească un raport
2119 I,10 | zile ale anului, foarte simpatică a fost întâlnirea cu "lumea
2120 IV,52 | comunităţile creştine la simple servicii sociale. În special,
2121 III,34 | înşală cei care ar gândesc că simplii creştini pot să se mulţumească
2122 IV,56 | interreligios "nu poate pur şi simplu să înlocuiască anunţul,
2123 IV,50 | fel încât săracii să se simtă în orice comunitate creştină
2124 II,19 | de fiecare dată când se simţeau interpelaţi de gesturile
2125 IV,43 | acestea, capacitatea de a simţi fratele de credinţă în unitatea
2126 II,27 | sfinţilor pot fi prezente simultan bucuria şi suferinţa: "Sufletul
2127 II,26 | de abandonare. Prezenţa simultană a acestor două dimensiuni
2128 I,13 | de a mă opri pe muntele Sinai, unde s-a împlinit darul
2129 I,8 | exterioară a acestui eveniment singular. Cine poate măsura minunile
2130 IV,42 | pentru a face din noi toţi "o singură inimă şi un singur suflet" (
2131 I,6 | numai pentru persoanele singure care şi-au pus întrebări
2132 III,29 | conferinţele episcopale şi în sinoade. Nu a fost oare acesta şi
2133 IV,44 | Curiei Romane, organizarea sinoadelor, funcţionarea consiliilor
2134 III,37 | am înfruntat problema la Sinodul menţionat, toţi erau conştienţi
2135 II,24 | frecvent fie Evangheliile sinoptice (cf. Mt 11,27; Lc 10,22),
2136 IV,48 | profundă. Invocaţia "ut unum sint" este în acelaşi timp un
2137 IV,46 | ale vieţii, care găsesc sinteza decisivă în răspunsul pe
2138 I,12 | ecumenic rămâne, desigur, sinuos, poate lung, dar ceea ce
2139 I,8 | mi-am oprit privirea pe şirurile lungi de pelerini, care
2140 I,8 | pelegrinante, a acelei Biserici situate, cum spunea sfântul Augustin, "
2141 III,40 | înfrunte cu mult curaj o situaţie care devine tot mai diversificată
2142 III,41 | să trăiască evanghelia în situaţii de ostilitate şi de persecuţie,
2143 IV,54 | dependenţa Bisericii de Cristos, soarele din care ea îşi reflectă
2144 IV,46 | cauza schimbării contextului social şi a secătuirii religioase
2145 III,29 | valorilor evanghelice în societate şi în cultură. ~
2146 III,40 | evanghelizare, situaţia unei "societăţi creştine", care, în ciuda
2147 IV,53 | evenimentului jubiliar. Încheiate socotelile cheltuielilor care au fost
2148 IV,54(38) | Sanctis Scripturis allegorice sol appellatus est": Enarr.
2149 II,20 | are expresia culminantă în solemna proclamaţie a evanghelistului
2150 Conclu,59 | Vatican, 6 ianuarie, solemnitatea Epifaniei Domnului, 2001,
2151 IV,46 | special când această chemare solicită dăruirea totală de sine
2152 IV,50 | capacitatea de a fi alături, solidari cu cei care suferă, astfel
2153 IV,51 | ar apela la o discutabilă solidaritate, care sfârşeşte prin a face
2154 III,36 | deseori în condiţii de solitudine şi de dificultate, aspectele
2155 I,14 | necesare pentru a ajunge la soluţia rapidă a unei probleme de
2156 I,13 | dorinţa arzătoare a unei soluţii rapide şi juste pentru problemele
2157 IV,52 | propria contribuţie la soluţionarea problemei sociale, devenite
2158 II,23 | asupra acestei dimensiuni soteriologice a misterului întrupării:
2159 II,18 | virginale a lui Isus din Maria, soţia lui Iosif. De la cei care
2160 IV,47 | ale persoanei umane: cea a soţilor şi mai ales, cea mai fragilă,
2161 Conclu,59 | porţii sfinte se închide în spatele nostru, dar pentru a lăsa
2162 III,40 | fi rezervat unui grup de "specialişti", dar va trebui să angajeze
2163 IV,52 | fie realizate într-un mod specific creştin: laicii îndeosebi
2164 IV,53 | Ierusalim a oferit necreştinilor spectacolul emoţionant al unui schimb
2165 I,10 | fost întâlnirea cu "lumea spectacolului", care exercită o mare putere
2166 IV,55 | condiţiile de pace şi a îndepărta spectrul funest al războaielor religioase
2167 IV,53 | îndepărtată orice aparenţă de speculaţie economică. Tot ceea ce va
2168 IV,45(31) | omnem fidelem Spiritus Dei spirat": Epist. 23,26 la Sulpicio
2169 I,13 | mulţumesc cu o etapă pur spirituală, cu sugestiva "liturgie
2170 IV,49 | pentru toate problemele lor spirituale şi materiale. ~
2171 IV,52 | se respingă tentaţia unei spiritualităţi restrânse şi individualiste,
2172 I,10 | putere de atracţie asupra spiritului oamenilor. Le-am amintit
2173 IV,45(31) | pendeamus, quia in omnem fidelem Spiritus Dei spirat": Epist. 23,26
2174 IV,47 | venit să-l restaureze în splendoarea sa originară, dezvăluind
2175 II,21 | Cel Înviat, în plinătatea splendorii sale divine şi exclamă în
2176 III,33 | trăită de mistici ca "unire sponsală". Cum să uităm aici, printre
2177 IV,47 | marele mister" al iubirii sponsale a lui Cristos pentru Biserica
2178 IV,53 | al unui schimb de daruri spontan, până la împărtăşirea bunurilor
2179 I,10 | uzine şi din agricultură la sportivi, de la artişti la profesori
2180 IV,48 | capacităţile noastre se sprijină încrederea de a putea atinge
2181 Conclu,58 | secol, trebuie să fie mai sprinten pentru a străbate din nou
2182 I,8 | acelei Biserici situate, cum spunea sfântul Augustin, "între
2183 IV,48 | ecumenic ~48. Şi ce să spunem apoi despre urgenţa de a
2184 I,15 | făcut şi de aceea trebuie să stabilim un program pastoral postjubiliar
2185 IV,46 | rugăciune insistentă la stăpânul secerişului (cf. Mt 9,38) -
2186 III,30 | Toţi credincioşii, de orice stare sau condiţie, sunt chemaţi
2187 II,27 | înşişi au făcut-o prin acele stări teribile de încercare pe
2188 I,14 | parlamentele din numeroase state creditoare au votat o substanţială
2189 I,14 | problematică. Este de dorit ca statele membre ale acestor organizaţii,
2190 IV,43 | chipul fraţilor care ne stau alături. Spiritualitate
2191 Conclu,58 | prezentat-o şi am invocat-o ca "stea a noii evanghelizări". Am
2192 I,9 | care i-au observat, să se şteargă din memoria lor această
2193 III,37 | pentru a obţine iertarea şi ştergerea păcatelor grave săvârşite
2194 IV,45 | autoritate al păstorilor, ştia să-i încurajeze la cea mai
2195 II,24 | Cum de m-aţi căutat? Nu ştiaţi că trebuie să fiu în casa
2196 IV,45 | valoare. Ele, aşa cum se ştie, nu se inspiră din criteriile
2197 II,28 | teamă uşor de înţeles: "Tu ştii că te iubesc" (In 21,15.
2198 I,6 | acest examen de conştiinţă, ştiind că Biserica însăşi, cuprinzând
2199 I,6 | purificare". (4) Întâlnirile ştiinţifice ne-au ajutat să identificăm
2200 IV,48 | cu "ambii plămâni" îi va stimula pe creştinii din Orient
2201 IV,48 | ale Bisericii lui Cristos, stimulează fără încetare spre deplina
2202 IV,46 | Biserica mileniului trei să-i stimuleze pe toţi cei botezaţi şi
2203 IV,46 | peremptoriu al apostolului: "Nu stingeţi Duhul. Profeţiile să nu
2204 II,24 | moartea nu vor reuşi să ştirbească acea certitudine senină
2205 III,41 | într-un mod sau altul, au ştiut să trăiască evanghelia în
2206 IV,48 | rămâne încă un lung drum de străbătut. ~ În realitate,
2207 II,17 | început până la sfârşit, străbătută de misterul său, în mod
2208 IV,49 | mi-aţi dat să beau, am fost străin şi voi m-aţi primit, am
2209 I,9 | minunată: aceea de a se face "străjerii dimineţii" (cf. Is 21,11-
2210 IV,57 | din valoare şi nici din strălucire. Este necesar ca ele să
2211 I,6 | primelor două milenii, nu a strălucit întotdeauna. Cum să uităm
2212 II,18 | nespus, îl descoperă viu şi strălucitor şi primesc de la el darul
2213 IV,42 | avea o credinţă "care să strămute munţii", dacă ar lipsi iubirea,
2214 IV,44 | ministerul petrin şi, în strânsă relaţie cu el, colegialitatea
2215 IV,51 | faţă de om ne impune să strigăm, la timp sau ne la timp,
2216 III,39 | dedicat cu ajutorul preţios al studiilor teologice şi biblice. Mai
2217 II,18 | mai întâi perplecşi şi stupefiaţi, apoi invadaţi de o bucurie
2218 III,29 | optimism încrezător, fără a subestima problemele. În mod cert,
2219 IV,47 | datorată fiilor şi să se facă subiecţi activi ai unei eficiente
2220 IV,51 | motivele poziţiei Bisericii, subliniind mai ales că nu este vorba
2221 III,32 | Această reciprocitate este substanţa însăşi, sufletul vieţii
2222 I,14 | state creditoare au votat o substanţială reducere a datoriei bilaterale
2223 I,12 | deschisă în acelaşi timp de succesorul lui Petru, de primatul anglican
2224 III,38 | mrejele" (Lc 5,5). Permiteţi succesorului lui Petru, la acest început
2225 I,8 | din bucurii, nelinişti, suferinţe; o istorie unită cu cea
2226 II,25 | dacă este posibil, potirul suferinţei (cf. Mc 14,36). Dar Tatăl
2227 IV,43 | împărtăşeşti bucuriile şi suferinţele sale, pentru a-i intui dorinţele
2228 II,20 | acest mod obişnuit nu este suficient. Este necesar un har de "
2229 I,8 | har care s-au realizat în suflete? Se cuvine să tăcem şi să
2230 II,27 | Ecaterinei din Siena cum în sufletele sfinţilor pot fi prezente
2231 II,26 | este suferinţă atroce a sufletului. Tradiţia teologică nu a
2232 III,29 | pe toţi. Doresc totuşi să sugerez, pentru edificarea şi orientarea
2233 II,17 | Cristos nu poate decât să ne sugereze, referitor la el, ceea ce
2234 I,7 | comunităţi ecleziale, în cadrul sugestiv de la Colosseum, simbol
2235 I,13 | etapă pur spirituală, cu sugestiva "liturgie a cuvântului"
2236 IV,45(31) | spirat": Epist. 23,26 la Sulpicio Severo: CSEL 29, 193.
2237 II,21 | cea umană. (10) Suntem conştienţi de caracterul
2238 IV,42 | vă vor cunoaşte toţi că sunteţi discipolii mei, dacă aveţi
2239 III,34 | mulţumească cu o rugăciune superficială, incapabilă să le umple
2240 III,31 | şi a unei religiozităţi superficiale. A întreba un catehumen: "
2241 III,34 | la forme extravagante de superstiţie. ~ Trebuie atunci
2242 IV,51 | neprimitoare şi ostile omului vaste suprafeţe ale planetei? Sau în faţa
2243 III,41 | deseori până la jertfa supremă a sângelui. În ei, cuvântul
2244 IV,46 | deplin acord eclezial şi în supunere faţă de directivele autorităţii
2245 II,28 | fost răspunsul Tatălui la supunerea sa, aşa cum se aminteşte
2246 II,24 | conştiinţa umană a lui Isus va fi supusă încercării celei mai dure.
2247 II,18 | trudind asupra documentelor supuse discernământului vigilent
2248 III,34 | prin a ceda fascinaţiei de "surogate", primind propuneri religioase
2249 IV,48 | dialogul ecumenic cu fraţii şi surorile Comuniunii Anglicane şi
2250 III,39 | divina, care permite să se surprindă în textul biblic cuvântul
2251 IV,56 | vigilent discernământ, pentru a surprinde "adevăratele semne ale prezenţei
2252 I,4 | Creştinismul înseamnă har, este surpriza unui Dumnezeu care nu se
2253 I,12 | Duhului său, capabil de surprize mereu noi. ~
2254 IV,56 | suflă unde vrea" (In 3,8), suscită în experienţa umană universală,
2255 IV,46 | educative, a familiilor, suscitând o mai atentă reflecţie asupra
2256 IV,46 | avantajul întregii comunităţi, susţinând-o în multiplele sale cerinţe:
2257 IV,48 | legitime, acceptându-se şi susţinându-se reciproc ca mădulare ale
2258 IV,48 | obligă, o forţă care ne susţine, un reproş salutar în faţa
2259 III,33 | despre un drum în totalitate susţinut de har, care cere mereu
2260 II,17 | este o viziune de credinţă, susţinută de o mărturie istorică exactă,
2261 I,14 | materiale care le-au fost sustrase. Sunt fericit să constat
2262 IV,54(38) | intellegitur Ecclesia, quod suum lumen non habeat, sed ab
2263 I,8 | Observând apoi şuvoiul continuu al grupurilor,
2264 IV,50 | Creştinii care privesc acest tablou trebuie să înveţe să facă
2265 IV,50 | adăpostească? ~ Tabloul sărăciei poate fi extins
2266 I,8 | în suflete? Se cuvine să tăcem şi să adorăm, încredinţându-ne
2267 II,20 | de har. Numai experienţa tăcerii şi a rugăciunii oferă cadrul
2268 Conclu,58 | repet: "Femeie, iată fiii tăi" şi îi prezint afecţiunea
2269 III,40 | entuziasm ca pe un nou "talant" (cf. Mt 25,15) pe care
2270 II,27 | filial: "Tată, în mâinile tale îmi încredinţez sufletul" (
2271 I,4 | împărăţiei lui Dumnezeu tâlharului căit: "Adevărat îţi spun,
2272 II,18 | tâmplarului" (Mt 13,55) şi "tâmplar" el însuşi, bine plasat
2273 II,18 | despre viaţa sa de "fiu al tâmplarului" (Mt 13,55) şi "tâmplar"
2274 IV,45 | tineri: "Deseori unuia mai tânăr îi inspiră Domnul o părere
2275 I,9 | în care Roma a devenit "tânără împreună cu tinerii". Nu
2276 II,18 | începând cu momentul în care tânărul galilean este botezat de
2277 II,25 | maniera sa obişnuită şi tandră de încredere: "Abba, Tată".
2278 I,13 | Pelerinajul în Ţara Sfântă ~13. Cum să
2279 I,13 | meu personal pe drumurile Ţării Sfinte? Aş fi dorit să-l
2280 I,14 | datoriei internaţionale a ţărilor sărace. În ce priveşte aceste
2281 I,13 | primei alianţe. O lună mai târziu am reluat drumul, mergând
2282 II,21 | prin înviere: "Adu degetul tău aici şi vezi mâinile mele,
2283 IV,50 | creşteri economice, culturale, tehnologice, care oferă mari posibilităţi
2284 0,2 | corespuns jubileul acestui ţel? Angajamentul nostru, cu
2285 III,37 | preoţie, în faţa crizelor temporare! Darurile Domnului - şi
2286 IV,52 | trebuie să se respingă tentaţia unei spiritualităţi restrânse
2287 III,38 | primatul harului. Există o tentaţie care dintotdeauna întinde
2288 IV,52 | fără să cedeze niciodată tentaţiei de a reduce comunităţile
2289 I,15 | Trebuie să rezistăm acestei tentaţii, căutându-l pe "a fi" înainte
2290 I,13 | Mausoleul "Yad Vashem", teribilă amintire a victimelor din
2291 II,27 | făcut-o prin acele stări teribile de încercare pe care tradiţia
2292 III,41 | ne gândim la martiri în termeni îndepărtaţi, ca şi cum ar
2293 II,18 | scrierile evanghelice se termină arătându-ni-l pe Nazarinean
2294 III,39 | permite să se surprindă în textul biblic cuvântul viu care
2295 0,1 | Duhul i-au strigat "Marana tha - Vino, Doamne Isuse" (cf.
2296 II,20 | căci nu carnea şi sângele ţi-au dezvăluit-o, ci Tatăl meu
2297 I,5 | 32). ~ "Glorie ţie, Isuse Cristoase, astăzi
2298 II,19 | el de Biserica din toate timpurile, conduce la inimă, atingând
2299 IV,45 | păstori şi credincioşi, ţinându-i uniţi a priori în tot ceea
2300 Conclu,59 | elanul apostolului Paul: "Tind la cele dinainte; cu ochii
2301 II,24 | omoare "nu numai fiindcă nu ţinea sâmbăta, dar şi pentru că
2302 IV,51 | Şi apoi cum să ne ţinem deoparte în faţa perspectivelor
2303 I,9 | dimpotrivă mesajul unei tinereţi care exprimă o dorinţă profundă,
2304 IV,46 | datoria de a promova diversele tipuri de asociaţii, care, fie
2305 I,9 | să uităm celebrarea de la Tor Vergata. ~ Încă
2306 I,14 | problemele sărăciei care torturează încă lumea. O semnificaţie
2307 III,33 | la a face persoana umană total posedată de Iubitul divin,
2308 III,33 | vorba despre un drum în totalitate susţinut de har, care cere
2309 0,1 | 4). Petru şi primii săi tovarăşi capătă încredere în cuvintele
2310 IV,57 | magisteriului, în interiorul tradiţiei Bisericii. La încheierea
2311 I,10 | s-a derulat la 1 mai, de tradiţionala sărbătoare a muncii. Lor
2312 III,29 | totuşi necesar ca el să se traducă prin orientări pastorale
2313 0,3 | mileniu care se deschide, trăind jubileul nu numai ca memorie
2314 III,32 | trinitară a rugăciunii creştine, trăind-o deplin înainte de toate
2315 I,13 | exprim emoţia pe care am trăit-o la gândul că pot venera
2316 II,21 | Maria, purtătoare de moarte, transfigurată prin înviere: "Adu degetul
2317 III,29 | viaţa trinitară şi pentru a transforma cu el istoria până la împlinirea
2318 0,3 | folosim de harul primit, transformându-l în propuneri ferme şi în
2319 I,10 | Ele s-au angajat să-l transmită unei culturi care riscă
2320 I,15 | lui Cristos: considerat în trăsăturile sale istorice şi în misterul
2321 III,29 | poporului lui Dumnezeu, să traseze cu încredere etapele drumului
2322 II,19 | numai credinţa putea să traverseze în mod deplin misterul acestui
2323 I,11 | jubiliar, o semnificaţie aparte trebuia să o aibă Congresul Euharistic
2324 I,8 | aşteptau cu răbdare să poată trece poarta sfântă. Încercam
2325 IV,57 | Bisericile particulare. O dată cu trecerea anilor, aceste texte nu-şi
2326 I,5 | şi pe Duhul Sfânt, Sfânta Treime unică şi indivizibilă, mister
2327 Conclu,59 | Cu această urare trimit tuturor din adâncul inimii
2328 II,23 | admis în intimitatea vieţii trinitare. Sfinţii părinţi au insistat
2329 IV,48 | angajamentului ecumenic? Din păcate, trista moştenire a trecutului ne
2330 0,1 | izvorăşte în permanenţă "din tronul lui Dumnezeu şi al Mielului" (
2331 II,18 | credibile (cf. Lc 1,3) şi trudind asupra documentelor supuse
2332 III,38 | minunat: "Toată noaptea am trudit, dar n-am prins nimic" (
2333 IV,43 | credinţă în unitatea profundă a trupului mistic, deci ca "unul care-mi
2334 III,36 | creştinii sunt sau devin o "turmă mică" (Lc 12,32). Aceasta
2335 I,12 | din Scaunul lui Petru. Nu uit totuşi că am voit eu însumi
2336 I,15 | care pun mâna pe plug şi se uită înapoi nu este bun pentru
2337 II,25 | dureri de nespus, "de ce"-ul neliniştii pe care Isus
2338 II,19 | săi" este tocmai acest pas ulterior de cunoaştere, care priveşte
2339 0,3 | De multe ori, în aceste ultime luni, am privit către noul
2340 I,10 | În fine, în ultimele zile ale anului, foarte
2341 I,7 | secolelor, în special în ultimul secol, încredinţând Bisericii
2342 I,4 | înaintea compatrioţilor uluiţi, aplicându-şi sieşi profeţia
2343 I,6 | de-a lungul istoriei, o umbră pe chipul său de mireasă
2344 IV,54 | atâtea ori opaci şi plini de umbre. Dar este o misiune uşor
2345 IV,47 | originar al lui Dumnezeu, umbrit în istorie de "împietrirea
2346 IV,56 | sunt. Oare nu prin această umilă şi încrezătoare deschidere
2347 I,7 | istoriei, fie la figurile umile ale laicilor sau ale persoanelor
2348 I,6 | făcându-ne în acelaşi timp mai umili şi mai vigilenţi în adeziunea
2349 I,8 | adorăm, încredinţându-ne cu umilinţă lucrării misterioase a lui
2350 II,22 | Pe de altă parte, această umilire a Fiului lui Dumnezeu nu
2351 IV,50 | perceput nu ca o pomană umilitoare, ci ca o împărţire fraternă. ~
2352 I,8 | numai de mulţimile care au umplut Piaţa "Sfântul Petru" cu
2353 II,21(10) | După sfinţii părinţi, în unanimitate, noi învăţăm să ne încredinţăm
2354 III,34 | creştine, în care să se unească multiplele angajamente pastorale
2355 II,25 | rugăciuni în care psalmistul uneşte, într-un amestec emoţionant
2356 II,20 | am văzut slava lui, slava unicului-născut din Tatăl, plin de har şi
2357 IV,46 | Unitatea Bisericii nu înseamnă uniformitate, ci integrare organică a
2358 IV,54(38) | lumen non habeat, sed ab unigenito Dei Filio, qui multis locis
2359 III,33 | profundă trăită de mistici ca "unire sponsală". Cum să uităm
2360 IV,42 | ca "semn şi instrument al unirii intime cu Dumnezeu şi al
2361 I,8 | nelinişti, suferinţe; o istorie unită cu cea a lui Cristos şi
2362 IV,46 | realitatea multor mădulare unite într-un singur trup, unicul
2363 II,26 | profunzimea insondabilă a uniunii ipostatice. ~
2364 I,10 | la artişti la profesori universitari, de la episcopi şi preoţi
2365 IV,45(29) | interdicasterială asupra unor probleme referitoare la
2366 IV,45 | cei mai tineri: "Deseori unuia mai tânăr îi inspiră Domnul
2367 IV,56 | încât l-a dat pe Fiul său, unul-născut" (In 3,16). Toate acestea,
2368 IV,48 | profundă. Invocaţia "ut unum sint" este în acelaşi timp
2369 I,13 | dorit să-l încep în oraşul Ur al caldeilor, pentru a mă
2370 Conclu,59 | Biserici. ~ Cu această urare trimit tuturor din adâncul
2371 I,4 | convocare a jubileului făceam urarea ca sărbătorirea celor două
2372 I,9 | din momentul în care le-am urat bun venit în Piaţa "Sfântul
2373 0,1 | prin care Isus, după ce s-a urcat în barca lui Simon, a vorbit
2374 IV,51 | special la copii? Multe sunt urgenţele la care spiritul creştin
2375 IV,56 | Este rândul nostru ca să-i urmăm învăţătura şi planul cu
2376 Conclu,59 | dinainte; cu ochii la ţintă, urmăresc răsplata la care Dumnezeu
2377 IV,48 | moştenire a trecutului ne urmăreşte dincolo de pragul noului
2378 I,13 | pelerinajul propriu-zis, urmărind itinerarul istoriei mântuirii.
2379 III,40 | predicării apostolice care a urmat după Rusalii. Trebuie să
2380 II,18 | Este ora întunericului, urmată de o nouă, radioasă şi definitivă
2381 III,34 | însumi m-am gândit să dedic următoarele cateheze de miercuri reflecţiei
2382 IV,48 | mai profundă. Invocaţia "ut unum sint" este în acelaşi
2383 I,10 | handicap, de la muncitorii din uzine şi din agricultură la sportivi,
2384 IV,42 | care el ne-a dat-o: "Precum v-am iubit eu, aşa să vă iubiţi
2385 III,30 | Lumen gentium, cel de-al V-lea capitol, dedicat "vocaţiei
2386 IV,54 | Cristos. Totuşi nu toţi văd această lumină. Noi avem
2387 III,40 | lui Paul, care exclama: "Vai mie dacă nu vestesc evanghelia!" (
2388 IV,46 | autorităţii păstorilor. Este valabil pentru toţi avertismentul
2389 I,9 | ambiguităţi, faţă de acele valori autentice care îşi au plinătatea
2390 III,40 | disponibilitate. Trebuie să valorificăm acel răspuns reconfortant,
2391 IV,44 | mai mult ca niciodată în valorificarea şi dezvoltarea acelor domenii
2392 III,34 | rugăciune! Ar trebui să se valorifice, cu discernământul cuvenit,
2393 III,29 | metode de muncă, formarea şi valorizarea personalului, căutarea mijloacelor
2394 III,29 | nu se schimbă o dată cu variaţia timpurilor şi a culturilor,
2395 II,28 | pe urmele lui Petru care varsă lacrimi după renegarea sa
2396 IV,53 | pelerini, într-adevăr, au vărsat obolul lor şi, împreună
2397 IV,50 | drogurilor, la abandonul la vârsta bătrâneţii sau la boală,
2398 I,13 | vizita la Mausoleul "Yad Vashem", teribilă amintire a victimelor
2399 Conclu,58 | Bisericii, asemenea unui ocean vast în care să ne aventurăm,
2400 IV,46 | şi urgent să se înceapă o vastă pastoraţie a vocaţiilor,
2401 IV,51 | neprimitoare şi ostile omului vaste suprafeţe ale planetei?
2402 III,33 | astăzi în lume, în ciuda vastelor procese de secularizare,
2403 I,5 | misterului lui Cristos în vastul orizont al istoriei mântuirii.
2404 II,19 | Ucenicii s-au bucurat văzându-l pe Domnul" (In 20,20). Chipul
2405 II,18 | între Isus şi grupurile bine văzute ale societăţii religioase
2406 0,1 | pe Domnul că este bun, în veac este îndurarea lui" (Ps
2407 III,29 | zilele, până la sfârşitul veacurilor" (Mt 28,20). Această certitudine,
2408 II,23 | Ps 27/26,8). Aspiraţia veche a psalmistului nu putea
2409 IV,50 | dacă se adaugă, la cele vechi, noile sărăcii pe care le
2410 I,7 | la Colosseum, simbol al vechilor persecuţiilor. Este o moştenire
2411 II,17 | în mod voalat arătat în Vechiul Testament, deplin revelat
2412 II,16 | 16. "Am vrea să-l vedem pe Isus" (In 12,21). Această
2413 II,19 | în întrebările care le veneau în minte de fiecare dată
2414 I,13 | trăit-o la gândul că pot venera locurile naşterii şi vieţii
2415 I,12 | dieceze au simţit dorinţa de a veni aici, la Roma, cu grupuri
2416 II,18 | Isus începe predica despre venirea împărăţiei lui Dumnezeu,
2417 II,18 | Iordanului. Întărit de mărturia venită de la Dumnezeu, conştient
2418 Conclu,58 | împreună cu mulţi episcopi veniţi la Roma din toate părţile
2419 II,28 | Dulcis Iesu memoria, dans vera cordis gaudia: Cât este
2420 II,17(9) | despre revelaţia divină Dei verbum, 19.
2421 I,9 | uităm celebrarea de la Tor Vergata. ~ Încă o dată,
2422 II,17 | istorică exactă, o mărturie veridică pe care Evangheliile, în
2423 II,27 | comuniune cu cea a lui Isus, verificând în ea însăşi chiar paradoxul
2424 IV,44 | de aceea este nevoie de o verificare continuă care să ne asigure
2425 III,33 | rugăciunea poate progresa, ca un veritabil şi propriu dialog de iubire,
2426 IV,52 | planetară. ~ Acest versant etico-social se propune
2427 I,10 | umane. ~ Copiii, cu veselia lor de nestăvilit, au revenit
2428 II,21 | Persoana este cea a Cuvântului veşnic, Fiul Tatălui. Cele două
2429 III,34 | recitarea Laudelor şi a Vesperelor, este poate mai "imaginabilă"
2430 Conclu,59 | noştri pentru a le duce marea veste: "L-am văzut pe Domnul!" (
2431 III,40 | pentru sine, trebuie să-l vestească. Este necesar un nou elan
2432 III,40 | exclama: "Vai mie dacă nu vestesc evanghelia!" (1Cor 9,16). ~
2433 IV,50 | mai eficientă prezentare a veştii bune a împărăţiei lui Dumnezeu?
2434 IV,56 | profund mesajul ai cărui vestitori sunt. Oare nu prin această
2435 II,21 | Adu degetul tău aici şi vezi mâinile mele, şi adu mâna
2436 I,4 | Astăzi, în cetatea lui David vi s-a născut Mântuitorul,
2437 I,13 | februarie în aula Paul al VI-lea. Imediat după aceea a avut
2438 I,5 | Duhului, constituie inima vibrantă a timpului, ora misterioasă
2439 I,13 | Vashem", teribilă amintire a victimelor din lagărele de exterminare
2440 III,37 | mai preţioase dintre ele - vin de la acela care cunoaşte
2441 II,18 | care invocă puterea sa de vindecare, de interlocutorii care
2442 II,28 | Înviat ~28. La fel ca în Vinerea şi în Sâmbăta Sfântă, Biserica
2443 0,1 | i-au strigat "Marana tha - Vino, Doamne Isuse" (cf. Ap 22,
2444 I,13 | chiar recent îndoliate de violenţă, am putut experimenta o
2445 II,18 | vedere uman al naşterii virginale a lui Isus din Maria, soţia
2446 III,32 | unui creştinism cu adevărat vital, care nu are motive să se
2447 III,39 | cuvântului să devină o întâlnire vitală, după vechea şi mereu actuala
2448 I,4 | tocmai după aceste dimensiuni vitale, atingând momente de o intensitate
2449 IV,46 | continuă să dea Bisericii o vivacitate care este darul lui Dumnezeu
2450 IV,48 | istorie comuniunea deplină şi vizibilă a tuturor creştinilor. ~
2451 IV,49 | fost bolnav şi voi m-aţi vizitat, am fost în închisoare şi
2452 II,17 | prin mijlocirea lor este o viziune de credinţă, susţinută de
2453 IV,47 | instituţii fundamentale. În viziunea creştină despre căsătorie,
2454 III,38 | un principiu esenţial al viziunii creştine despre viaţă: primatul
2455 II,17 | de misterul său, în mod voalat arătat în Vechiul Testament,
2456 I,15 | de a propune reflecţiei voastre unele direcţii de acţiune,
2457 IV,45(30) | autem omnes ad consilium vocari diximus, quia saepe iuniori
2458 IV,42 | că iubirea cuprinde toate vocaţiile, că iubirea este totul". (27) ~
2459 II,25 | pare că nu vrea să asculte vocea Fiului. Pentru a reda omului
2460 Conclu,58 | nostru. Făcându-mă ecoul vocii însăşi a lui Isus (cf. In
2461 III,30 | întreaga existenţă creştină: "Voia lui Dumnezeu este sfinţirea
2462 IV,46 | vremelnice şi orânduindu-le după voinţa lui Dumnezeu" (32) şi chiar
2463 II,16 | credincioşilor nu numai să le "vorbească" despre Cristos, dar, într-un
2464 IV,45 | Nola îndeamnă: "Să preţuim vorbele tuturor creştinilor, deoarece
2465 I,12 | mi-a fost mai natural să vorbesc despre jubileul văzut din
2466 II,19 | excepţională a acestui rabbi care vorbeşte într-un mod atât de fascinant,
2467 IV,42 | imnul iubirii: chiar dacă am vorbi limbile oamenilor şi ale
2468 III,31 | desăvârşiţi, precum Tatăl vostru ceresc este desăvârşit" (
2469 I,14 | numeroase state creditoare au votat o substanţială reducere
2470 0,2 | simt nevoia să mă adresez vouă, preaiubiţilor, pentru a
2471 IV,46 | Dumnezeu ocupându-se de cele vremelnice şi orânduindu-le după voinţa
2472 II,19 | Ilie; alţii, Ieremia sau vreunul din profeţi" (Mt 16,14).
2473 I,8(5) | De civ. Dei XVIII, 51,2: PL 41,614; cf. Conciliul
2474 I,13 | în vizita la Mausoleul "Yad Vashem", teribilă amintire
2475 IV,42 | agape), totul va fi în zadar. Însuşi apostolul Paul o
2476 I,15 | Martei: "Pentru multe te zbaţi şi te frămânţi. Însă un
2477 I,13 | acele locuri încă atât de zbuciumate şi chiar recent îndoliate
2478 0,3 | angajeze la un examen al zelului său şi să găsească un nou
2479 IV,54 | exprima ceea ce însuşi Cristos zice, prezentându-se ca "lumina
2480 II,24 | sâmbăta, dar şi pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl său
2481 II,19 | persoanei sale: "Dar voi, cine ziceţi că sunt eu?" (Mt 16,15).
2482 I,13 | în timpul rugăciunii la Zidul Plângerii şi în vizita la
2483 IV,50 | cuvinte la care ne expune zilnic societatea actuală a comunicării.
2484 II,24 | să ne introducem în acea "zonă-frontieră" a misterului care este
2485 I,9 | dimineţii" (cf. Is 21,11-12) în zorii noului mileniu. ~
|