Datoria internaţională
14. Jubileul a fost, de
asemenea - şi nu se putea să fie altfel -, un mare eveniment al
carităţii. Încă din anii pregătitori am făcut apel
pentru o mai mare şi mai laborioasă atenţie faţă de
problemele sărăciei care torturează încă lumea. O
semnificaţie specială a avut-o, sub acest aspect, problema datoriei
internaţionale a ţărilor sărace. În ce priveşte
aceste ţări, un gest de generozitate s-a aflat în însăşi
logica jubileului, care, în configuraţia sa biblică originară,
era chiar timpul în care comunitatea se angaja să restabilească dreptatea
şi solidaritatea în raporturile dintre persoane, mergând până la a
restitui bunurile materiale care le-au fost sustrase. Sunt fericit să
constat că, recent, parlamentele din numeroase state creditoare au votat o
substanţială reducere a datoriei bilaterale care greva
ţările cele mai sărace şi mai datoare. Îmi exprim
dorinţa ca guvernele respective să finalizeze urgent aceste decizii
parlamentare. Problema datoriei multilaterale contractate de ţările
cele mai sărace faţă de organismele financiare
internaţionale s-a dovedit mai problematică. Este de dorit ca statele
membre ale acestor organizaţii, mai ales acelea care au mai mare putere
decizională, să reuşească să găsească acele
consensuri necesare pentru a ajunge la soluţia rapidă a unei probleme
de care depinde procesul dezvoltării din numeroase ţări, cu
grave consecinţe pentru situaţia economică şi
existenţială a multor persoane.
|