100-concl | conda-grese | gresi-negar | negat-sarka | satis-zilel
bold = Main text
Chapter.Paragraph grey = Comment text
501 4.2 | generalizate de absolvire sau de condamnare faţă de anumite epoci istorice.
502 5.1 | moartea, iertarea şi nicidecum condamnarea, iubirea şi nicidecum teama.
503 5.1 | să judece şi uneori să condamne unele tipuri de acţiune (
504 6.2 | poate fi oricum considerată condiţie indispensabilă şi că gratuitatea
505 Intro | reflecţie teologică asupra condiţiilor posibilităţii actelor de "
506 4.1 | modurilor de gândire, a condiţionărilor şi a procesului vital în
507 3.3 | dar în acelaşi timp este condiţionat de ceilalţi şi exercită
508 4.1 | fi orientată sau oricum condiţionată de înţelegerea dinainte
509 6.2 | universală şi, invers, că actele condiţionate de o anumită perspectivă
510 Intro | evenimentelor implicate, care să conducă - dacă este just - la o
511 Intro | operantă în istorie sub conducerea păstorilor şi unificată
512 4.2 | liberă de prejudecăţi de tip confesional sau ideologic, atât în ceea
513 2.1 | Cele mai frecvente sunt confesiunile care menţionează greşelile
514 Intro | raţiunile, condiţiile şi configuraţia exactă a cererilor de iertare
515 6.3 | dacă pe de o parte pot confirma prejudecăţi negative sau
516 1.4 | satisfăcuţi în a o vedea confirmând prejudecăţile pe care ei
517 2.4 | legată de ea, nu găsesc o confirmare univocă în mărturia biblică.
518 6.3 | constituie echivocuri pentru confirmarea eventualelor prejudecăţi
519 5.4 | realizat deja va putea fi confirmat şi aprofundat. ~
520 6.3 | mai ales cele angajate în conflicte dramatice, alimentate de
521 6.3 | se străduiască să rezolve conflictele printr-un dialog loial şi
522 6.3 | greşelilor din trecut este conformă cu exigenţele de fidelitate
523 3.2 | cu ajutorul harului îşi conformează întreaga sa fiinţă la planul
524 4.1 | fie pentru a fi expusă la confruntarea cu alte eventuale interpretări. ~
525 1.4 | adoptat, ea va trebui să se confrunte cu aceste întrebări şi să
526 NoPre | J. Ratzinger, prefectul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei,
527 3.2 | ce a devenit în virtutea consacrării baptismale: şi aceasta nu
528 6.2 | şi pastorală au comportat consecinţe de o mare pondere asupra
529 Intro | fac încă simţite povara consecinţelor lor şi rămân tot atâtea
530 Intro | preconceput este ostil ei. Între consens şi disconfort, se simte
531 1.2 | Comunităţi considerabile ca număr s-au despărţit
532 4.2 | epocii [...]. Însă luarea în considerare a circumstanţelor atenuante
533 3.1 | şi spaţiu este posibilă considerarea aspectului sfinţeniei, nevoia
534 3.4 | fiecare botezat poate fi considerat în acelaşi timp fiu al Bisericii,
535 Intro | care se situează actele considerate (cap. 4). Implicaţiilor
536 6.2 | vorba despre păstori locali, consideraţi personal sau colegial, fie
537 6.2 | această lumină trebuie luat în consideraţie faptul că anumite evenimente
538 Intro | trecut le sunt dedicate consideraţiile finale, care, natural, au
539 6 | misionare ~ În lumina consideraţiilor făcute, acum ne putem întreba:
540 1.4 | nişte greşeli la care ei nu consimt în nici un mod, deşi se
541 1.3 | grupul de persoane care au consimţit la ea în mod voluntar, prin
542 2.2 | 38). ~ Această constantă prezentare a discipolilor
543 5 (75) | Patriarhia Ecumenică de Constantinopol din Tomos Agapes: Vatican -
544 2 (34) | v.3] şi continuă prin constatarea: "Nu am păzit poruncile
545 1.1 | până acum nu a existat o conştientizare a eventualelor greşeli din
546 2.2 | arată că Biserica primară a conştientizat profund posibilele greşeli
547 2.4 | şi pe fiecare botezat, să conştientizeze şi mai mult mandatul primit
548 2.1 | sau nu de prezenţa unei conştiinţe de responsabilitate personală (
549 5.3 | popoarelor, ori nu au respectat conştiinţele persoanelor cărora le era
550 5.2 | un scandal pentru lume, constituind chiar o piedică pentru cauza
551 1.1 | haruri pe care Cristos l-a constituit în favoarea ei. (6) Totuşi
552 3.1 | singură realitate, complexă, constituită dintr-un element uman şi
553 5.5 | ateism, teoretic şi practic. Constituţia Gaudium et spes răspunde
554 4.2 | permanentă a principiului constitutiv al comuniunii credincioşilor,
555 3.4 | falimentărilor, întârzierilor şi contaminărilor fiilor săi. ~ Aşadar,
556 1.1 | VI-lea deplângea greşelile contemporane, mai exact cele ale predecesorului
557 5.1 | cererea iertării presupune o contemporaneitate între cei care sunt ofensaţi
558 1.4 | împărtăşeşte împreună cu contemporanii săi refuzul a ceea ce conştiinţa
559 6.2 | istoriei, identităţii şi contextelor Bisericilor orientale şi
560 6.2 | cuvinte legate de o istorie contextualizată nu au în mod necesar o importanţă
561 6.3 | gentes" se vor îngriji să contextualizeze propunerea acestor teme
562 4 | mentalităţii de atunci, în lumina contextului istoric al epocii". (64) ~
563 2 (35) | Ele conţin lipsă de încredere în Dumnezeu (
564 6.2 | Bisericilor care acţionează în continente sau ţări unde prezenţa creştină
565 3.4 | de astăzi, ca şi de ieri, continuând mereu să-i iubească, până
566 2.4 | Isus (cf. Lc 4,21), să fie continuată în celebrarea jubiliară
567 6.1 | recunoscută în promovarea reformei continue a poporului lui Dumnezeu, "
568 3.3 | Necesitatea unei reînnoiri continui ~ Fără a umbri
569 3.2 | şi Duhului - garantează continuitatea misiunii poporului lui Dumnezeu
570 5.2 | o mărturisire a greşelii conţinută în precedenta excludere
571 4.1 | certifica în felul acesta conţinuturile şi provocările pe care ele -
572 4 | că tot ceea ce s-a făcut contra evangheliei de unii fii
573 5.3 | adevărului ~ La contramărturia divizării dintre creştini,
574 6.2 | care motiv, un comportament contrar evangheliei a uneia sau
575 4.2 | caracterizează, şi deci contribuind la interacţiunea prezentului
576 6.1 | privitor la omenire prin contribuţia la depăşirea relelor din
577 4.2 | sluji în acest scop de toate contribuţiile posibile oferite de ştiinţele
578 5.2 | doctrinei au fost obiect de controversă. ~ Calea care s-a
579 2.1 | cercetarea noastră este convenabil să restrângem analiza la
580 6.2 | pentru îndeplinirea actelor conveniente de reparare, cât şi pentru
581 5.2 | imperativul unităţii şi trăiesc "convertirea interioară", "pentru că
582 6.3 | intoleranţă, superstiţie, convieţuirea cu puterile nedrepte şi
583 3.3 | timpurilor şi locurilor. Această convingere îi determină pe sfinţii
584 6.2 | uneori imposibilă din cauza convingerilor religioase ale interlocutorului -
585 2.3 | practică pe deplin!): ea convoca la fiecare 50 de ani celebrarea
586 3.4 | greşelilor fiilor săi, pentru a coopera la învingerea lor pe calea
587 3.4 | credinţa şi dragostea sa cooperează la naşterea de noi fii pentru
588 5.5 | negarea dreptului la viaţa copilului încă nenăscut, chiar pecetluită
589 3.2 | sine ca pe trupul său şi a copleşit-o cu darul Duhului Sfânt,
590 4.2 | În al doilea rând, corelarea judecăţii istorice cu judecata
591 4.1 | judecarea corectitudinii corespondenţelor posibile şi a eventualelor
592 5.3 | exercitate în reprimarea şi corijarea erorilor. ~ O atenţie
593 6 | săi în numele său şi le corijează? Care sunt implicaţiile
594 1.1 | se străduiau sincer să le corijeze. Însă foarte rare au fost
595 2.1 | la ideea "personalităţii corporative"). Drept răspuns la această
596 6.2 | spirituale şi posibilele costuri ale unor asemenea acte,
597 1.4 | să o accepte, calculând costurile consecvente - printre altele
598 5.5 | milostivă. De fapt, creştinii nu cred numai în existenţa păcatului,
599 3.1 | liturgia, adevărata "lex credendi", fiecare credincios şi
600 3 (56) | La Comunita, Madre dei credenti, Cassano M. (Bari) 1974,
601 6.3 | putea conduce la creşterea credibilităţii mesajului, întrucât se nasc
602 2.2 | desfăşoară alături, iar credinciosul trebuie să mizeze pe moartea
603 5.2 | dorinţa de unitate se naşte şi creşte din reînnoirea cugetului,
604 2.2 | sfârşit" (In 13,1). Adică, creştinul este chemat să iubească
605 3 (47) | PAUL AL VI-LEA, Crezul poporului lui Dumnezeu (
606 3 (56) | millennio della letteratura cristiana, Milano 1972.
607 5.1 | care să ţină cont exact de criteriile şi de principiile indicate,
608 6.1 | reînnoire şi de reformă". (94) Criteriul adevăratei reforme şi al
609 6.3 | ţinut cont de caracterul său critico-profetic. Acolo unde este vorba despre
610 3.4 | participarea solidară la cruce, în mărturia comună. În
611 1.4 | istorice irepetabile, cum ar fi cruciadele sau inchiziţia? Oare nu
612 2.3 | insuportabile şi ajungeau în cruntă sărăcie sau chiar sclavi
613 2 (35) | răzvrătirea, născocirea şi cugetarea la lucruri viclene".
614 5.2 | şi creşte din reînnoirea cugetului, din lepădarea de sine şi
615 2.1 | mărturiseşte (ce gen de greşeli), cui mărturiseşte? Punând în
616 2.4 | păcătos. În plus, apelul papei culege corect spiritul jubileului
617 4.1 | la prezent: trecutul este cules în potenţialităţile pe care
618 2.1 | Din mărturiile culese rezultă că în toate cazurile
619 5.2 | evenimentele din 1965 (care au culminat în 7 decembrie 1965 prin
620 5.1 | purificarea memoriei", care culminează în iertarea reciprocă a
621 4 | justifice totul, cât şi o culpabilizare nemeritată, fondată pe o
622 1.4 | alţii avertizează că se culpabilizează arbitrar generaţiile actuale
623 2.2 | Dumnezeu nu-i place un act de cult adus de cineva care nu vrea
624 6.3 | că, în actualul context cultural, mai ales în Occident, invitaţia
625 Conclu | în domeniile carităţii, culturii şi sfinţeniei. Dimpotrivă,
626 6.3 | În dialogul cu culturile trebuie avut în vedere înainte
627 5.1 | aşa vom putea ajunge la cunoaşterea motivaţiilor şi a principiilor
628 5.4 | a-i salva şi a-i ajuta pe cunoscuţii lor evrei. Însă pare la
629 6.1 | ca memoria vinovăţiei să cuprindă toate greşelile posibile
630 2.1 | mărturisire", fiecare dintre ele cuprinzând diferite subcategorii, şi
631 5.4 | adevărat că, "alături de aceşti curajoşi bărbaţi şi femei, rezistenţa
632 1.1 | imediat, Leon al X-lea, şi ale curiei sale, fără ca să asocieze
633 1.1 | care s-a făcut vinovată "curtea romană" din timpul său, "
634 5.2 | mileniu "au sfâşiat haina fără cusătură a lui Cristos" (71) , sunt
635 6.3 | pentru unitate, într-un cuvânt coerenţa care trebuie să
636 NoPre | Sebastian Karotemprel, S.D.B., Mons. Roland Minnerath,
637 5.1 | Dumnezeu a cărui "milostivire dăinuieşte din neam în neam" (Lc 1,
638 3 (56) | lode alla Chiesa tratti dal primo millennio della letteratura
639 3.2 | Cristos, care a dobândit-o dându-se la moarte pentru ea, este
640 1.4 | pe care ei le au faţă de dânsa. De asemenea, alţii avertizează
641 3.1 | fiecare - părtaş al harului dăruit de Dumnezeu - are nevoie
642 4.2 | unic, chemată să corespundă darului lui Dumnezeu în forme şi
643 3.1 | încât să poată purta în ea darurile, meritele şi greşelile fiilor
644 Intro | său de acţiunea Duhului dătător de viaţă: acea Biserică,
645 4.2 | suferite de ea". (68) Exemplele date în capitolul următor vor
646 4.2 | este vorba despre respectul datorat persoanelor şi comunităţilor.
647 1.1 | parţială a pedepselor temporale datorate păcatelor. (4) În acest
648 4.2 | sfinţenie - tot aşa se simt datori să-şi asume eventuala povară
649 3.4 | sfântă este conştientă de datoria "de a regreta profund slăbiciunile
650 2.3 | într-o atare situaţie de datorie sau de sclavie încât trebuia
651 2.3 | israeliţi aveau de suportat datorii insuportabile şi ajungeau
652 2.3 | ţara Egiptului, ca să vă dau ţara Canaanului şi ca să
653 2.2 | vrea mai întâi să repare dauna provocată aproapelui său.
654 5.4 | era un descendent al lui David; că din poporul evreu s-au
655 1.4 | în nici un mod, deşi se declară gata să-şi asume responsabilităţile
656 Intro | Introducere ~ Bula de declarare a anului sfânt 2000, Incarnationis
657 1.1 | Biserica Catolică)' şi s-a declarat, în ceea ce-l priveşte,
658 5 (81) | subiect este tratat riguros în declaraţia Nostra aetate din Conciliul
659 1.1 | magisteriu. Conciliile şi decretele papale sancţionau desigur
660 5.2 | reamintite cuvintele din Decretul despre ecumenism: "Prin
661 Intro | greşelile din trecut le sunt dedicate consideraţiile finale, care,
662 1.4 | unilaterală şi exploatată de defăimătorii Bisericii, satisfăcuţi în
663 5.5 | doctrinei, sau chiar prin deficienţele vieţii lor religioase, morale
664 1.4 | profilează este aceea de a defini greşelile din trecut, mai
665 5.3 | fermitate regula de aur definită de Conciliu: 'Adevărul nu
666 1 (6) | sens se pune în mişcare definiţia indulgenţei pe care Clement
667 3 (56) | K. DELAHAYE, La Comunita, Madre dei
668 4.2 | următor vor putea oferi o demonstrare concretă în acest sens. ~
669 5.3 | situaţii ale istoriei privind denunţarea nedreptăţilor şi violenţelor: "
670 1.2 | care trăiau pe atunci, fără deosebire, nici evreilor de astăzi". (14) ~ - "
671 2.2 | conform unei măsuri care depăşeşte orice măsură umană de dreptate
672 2.3 | să trăiască într-o totală dependenţă faţă de cei cu o situaţie
673 1.1 | Adrian al VI-lea deplângea greşelile contemporane,
674 2.2 | asupra unei recunoaşteri depline a demnităţii lor, deşi în
675 1 (19) | America Latină şi africanilor deportaţi ca sclavi (Mesaj adresat
676 3.2 | aşadar, să păstreze şi să desăvârşească în viaţa lor, cu ajutorul
677 2.2 | 15,12.17), adică în mod desăvârşit, "până la sfârşit" (In 13,
678 5.4 | de faptul că "Isus era un descendent al lui David; că din poporul
679 5.1 | naştere, şi din acest motiv descendenţii nu moştenesc responsabilitatea (
680 5.1 | conştiinţei şi memoriei descendenţilor. ~ În acest context
681 5.1 | toţi, în Biserică, să se deschidă şi să se educe.
682 1.4 | nu lipsesc şi credincioşi descumpăniţi, întrucât loialitatea lor
683 6.1 | din trecut îşi fac încă deseori simţită povara lor şi rămân
684 2 (31) | Dt 1,41 (generaţia din deşert recunoaşte că a păcătuit,
685 NoPre | generale pe această temă s-au desfăşurat în numeroase întâlniri ale
686 3.4 | atâtor fii ai ei care i-au desfigurat chipul şi au împiedicat-o
687 1.2 | pot fi acuzaţi de păcatul despărţirii, iar Biserica Catolică îi
688 1.2 | considerabile ca număr s-au despărţit de comuniunea deplină a
689 5.2 | aceste diverse comunităţi despărţite diferă mult între ele, nu
690 Intro | judecata teologică? care sunt destinatarii? care sunt implicaţiile
691 6.2 | Trebuie subliniat că destinatarul oricărei posibile cereri
692 6.1 | tezaurul credinţei - au suferit deteriorări, trebuie să fie reaşezate
693 Intro | obiectul şi cum trebuie el determinat, unind corect judecata istorică
694 4.1 | medierea lingvistică, totdeauna determinată din punct de vedere istoric.
695 5.2 | fi călăuziţi, sau chiar determinaţi, de factorii culturali,
696 2.3 | programului profeţilor. Deutero-Isaia, în cântările slujitorului
697 1 (7) | în ziua mâniei sale", în: Deutsch Reichstagsakten, serie nouă,
698 2 (31) | fiilor săi care au dus la devastarea sa); Ez 33,10; Mih 7,9 ("
699 5.1 | comportamentelor, care pot deveni o povară apăsătoare asupra
700 Intro | Mântuitor al lumii, şi să devenim capabili să oferim iertarea
701 2.2 | dar această experienţă, devenită posibilă prin moartea şi
702 2.2 | săi" (cf. In 17,16-19), deveniţi fii în Fiul (cf. Gal 4,4-
703 1.4 | conştiinţa morală actuală dezaprobă, fără a se propune ca singura
704 5.2 | Principalele dezbinări, care pe parcursul acestui
705 2.3 | însemna de fapt dezminţirea şi dezicerea de la acţiunea mântuitoare
706 2.3 | Dumnezeu, însemna de fapt dezminţirea şi dezicerea de la acţiunea
707 2.3 | apar inevitabil situaţii de dezordine când indivizi sau familii
708 5.5 | mai degrabă învăluie decât dezvăluie adevăratul chip al lui Dumnezeu
709 1.2 | degrabă au învăluit decât au dezvăluit adevăratul chip al lui Dumnezeu
710 5.2 | prezintă astăzi, graţie dezvoltării doctrinale din acest mileniu.
711 3 (56) | RAHNER, Mater Ecclesia. Inni di lode alla Chiesa tratti
712 4.2 | Duh Sfânt fundamentează şi diacronic o comuniune a "sfinţilor",
713 4 | pasională care împiedică diagnosticarea senină şi obiectivă [...].
714 3.4 | de simetrie sau de raport dialectic: influenţa răului nu va
715 6.3 | mentalităţilor cu care se dialoghează referitor la ideea de căinţă
716 1.1 | deschis, într-un mesaj adresat Dietei din Nürenberg din 25 noiembrie
717 5.2 | pentru depăşirea acestor diferenţe este cea a dialogului doctrinal
718 4.2 | maximă atenţie elementelor de diferenţiere şi faptului că prezentul
719 2.2 | urma, discipol aflat în dificultate, care priveşte spre evanghelie
720 1.4 | reconcilierea în prezent. ~ Dificultatea care se profilează este
721 6.1 | să percepem ispitele şi dificultăţile de azi şi ne pregăteşte
722 5 (80) | din Vatican II este din Dignitatis humanae, 1.
723 3.1 | divine a Fiului: cele două dimensiuni ale fiinţei ecleziale formează - "
724 Conclu | culturii şi sfinţeniei. Dimpotrivă, ea răspunde unei exigenţe
725 5.1 | adevărat actele umane sau dinamicile unite lor, va trebui să
726 2 (33) | fiilor li s-au strepezit dinţii".
727 3 | autoconştiinţă eclezială dintotdeauna. În realitate, cei botezaţi
728 4 | făcută fără părtinire atât dintr-o parte cât şi din cealaltă:
729 3.1 | realitate, complexă, constituită dintr-un element uman şi un element
730 5 | 5. Discernământul etic ~ Pentru ca
731 6.1 | fie în moravuri, fie în disciplina bisericească, fie chiar
732 2.2 | de iertarea lui Dumnezeu. Discipolul este invitat să ierte "până
733 Intro | ostil ei. Între consens şi disconfort, se simte nevoia unei reflecţii
734 NoPre | şi Mons. Anton Strukelj. Discuţiile generale pe această temă
735 3.3 | Însă prin spovadă ridurile dispar, prin spovadă petele sunt
736 2.2 | chiar dacă Iuda ajunge la disperare pentru ceea ce a făcut (
737 6.3 | negative sau atitudini de dispreţ şi de ostilitate - pe de
738 5.4 | antisemitism, care nu numai că dispreţuia credinţa, ci şi nega însăşi
739 4.1 | izvoarele de care se poate dispune; judecarea corectitudinii
740 4.1 | obiectivă, care împiedică dispunerea lor într-o manieră unic
741 1.2 | Conciliul Vatican II face distincţie între fidelitatea negreşelnică
742 2.1 | problema suntem ajutaţi să distingem două categorii principale
743 6.1 | doctrina - care trebuie distins cu grijă de tezaurul credinţei -
744 1.1 | harului" (5) , Biserica distribuie într-un chip special din
745 2.1 | sau 1Sam 15 şi Dt 25,19 (distrugerea amaleciţilor). În aceste
746 5.2 | Este adevărat că "aceste diverse comunităţi despărţite diferă
747 6.2 | avut în vedere procesele diversificate de recepţie a actelor de
748 6.3 | exploatarea celor slabi şi divinizarea celor puternici, tot aşa
749 5.2 | 5.2. Divizarea creştinilor ~ Unitatea
750 5.2 | în care au apărut mari divizări între creştini într-o vădită
751 1.3 | menţionate explicit, cum ar fi diviziunea dintre creştini (24) sau "
752 1.3 | care scandează istoria diviziunilor dintre creştini, cum a făcut-o
753 2.1 | Binecuvântat să fii tu, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri [...],
754 3.1 | a venit pentru a ispăşi doar păcatele poporului (cf.
755 1.1 | indulgenţe excepţionale pentru a dobândi, prin iertarea sacramentală,
756 5.3 | mijloace dubioase pentru dobândirea unor scopuri juste, cum
757 5.2 | materie care în acel moment nu dobândise claritatea cu care se prezintă
758 3.2 | sfinţită de Cristos, care a dobândit-o dându-se la moarte pentru
759 4.1 | exprimarea interpretării dobândite înseamnă a-i face pe alţii
760 6.3 | deja o mărturie pozitivă de docilitate faţă de adevăr. ~ -
761 1.4 | prezentul său. Tradiţia doctrinală, liturgică, canonică, ascetică
762 5.2 | astăzi, graţie dezvoltării doctrinale din acest mileniu. În schimb,
763 5 (83) | este judecata recentului document al COMISIEI PENTRU RAPORTURILE
764 5 (75) | Cf. documentarea dialogului carităţii între
765 2 (30) | a Sfintei Scripturi, cf. documentul COMISIEI PONTIFICALE BIBLICE,
766 5.2 | schimb, cu Reforma, alte domenii ale revelaţiei şi doctrinei
767 5.4 | produsă evreilor. În acest domeniu, tot ceea ce s-a realizat
768 1.4 | fost încredinţat, atât în domeniul credinţei cât şi în cel
769 2.2 | Isus sunt una din temele dominante ale relatării (cf. Mc 4,
770 5.2 | interioară", "pentru că dorinţa de unitate se naşte şi creşte
771 3.4 | conceptul central al întregii dorinţe creştine": (56) Biserica -
772 6.2 | Această perspectivă pascală se dovedeşte a fi deosebit de adaptată
773 4.2 | interpretării, se poate dovedi plină de valenţe speciale
774 2.2 | schimbarea inimii proprii, dovedirea într-o manieră adecvată
775 Intro | necondiţionată pe care papa a dovedit că o are în forţa adevărului
776 4.2 | greşelile, acolo unde sunt dovedite, mai ales când este vorba
777 5.4 | 11,17-24); că evreii sunt dragii şi iubiţii noştri fraţi,
778 6.3 | cele angajate în conflicte dramatice, alimentate de ură şi de
779 2.3 | restabilire a unei ordini drepte. Orice sistem care ar fi
780 3 | ci cuprinde în sânul ei drepţii şi păcătoşii din prezent,
781 5.5 | relativism etic, negarea dreptului la viaţa copilului încă
782 5.1 | consecvent faţă de demnitatea şi drepturile celorlalţi, mai ales ale
783 5.1 | onest şi rodnic în vederea drumurilor de reconciliere. ~
784 5.3 | au fost folosite mijloace dubioase pentru dobândirea unor scopuri
785 5.4 | şi să devină un imbold la dublarea eforturilor pentru a fi "
786 6.3 | credinţei, să se aibă în vedere dublul efect posibil al acestor
787 2.3 | vestitorul lui Dumnezeu trimis să ducă "vestea cea bună" celor
788 4.2 | Comuniunea într-un unic Duh Sfânt fundamentează şi diacronic
789 Intro | natura asumată de Cuvântul dumnezeiesc îi slujeşte acestuia ca
790 6.2 | unei responsabilităţi care durează în timp şi vor putea avea
791 3.4 | sfinţilor părinţi ca mamă a durerilor, nu numai din cauza persecuţiilor
792 2 (31) | greşelile fiilor săi care au dus la devastarea sa); Ez 33,
793 2 (32) | şi ne-ai dat în mâinile duşmanilor noştri, pentru că am dat
794 4 (65) | urmează H.G. GADAMER, Verita e metodo, Milano 1985.
795 5 (83) | RAPORTURILE RELIGIOASE CU EBRAISMUL. Noi amintim: o reflecţie
796 4.1 | cuvintelor din trecut: ceea ce echivalează cu adunarea semnificaţiei
797 3.4 | rodul harului divin: dovadă eclatantă în acest sens sunt figurile
798 5.5 | occidentală. Apoi, strâns legat de eclipsarea lui Dumnezeu, întâlnim o
799 1.2 | păcătoşi cu Dumnezeu, prin economia sacramentală a Bisericii. ~
800 3.4 | căreia aceste idei îi sunt ecoul, îi dă glas de exemplu Augustin,
801 6 | lui Dumnezeu? Şi care sunt ecourile în raport cu misiunea Bisericii
802 6.3 | Pe planul ecumenic, finalitatea eventualelor
803 5 (75) | Sfântul Scaun şi Patriarhia Ecumenică de Constantinopol din Tomos
804 5.2 | cuvintele din Decretul despre ecumenism: "Prin rugăciune smerită
805 2 (37) | încordate între Israel şi Edom. Acest popor - în ciuda
806 2 (37) | măcelărirea prizonierilor edomiţi lipsiţi de apărare, măcelărie
807 5.5 | creştinii, "prin neglijarea educării credinţei, sau printr-o
808 5.1 | să se deschidă şi să se educe. Îmbinarea judecăţii
809 6.3 | adevăr şi tind spre roade efective de reconciliere. În special,
810 4.2 | pentru prezent, plină de o eficacitate "performantă", care nu poate
811 3.4 | Sfânt, este exprimată foarte eficient de ideea "Bisericii mamă" ("
812 3.4 | sfinţenia sa şi mai arzător efortul de a comunica altora darul
813 5.4 | devină un imbold la dublarea eforturilor pentru a fi "transformaţi,
814 2.3 | care v-am scos din ţara Egiptului, ca să vă dau ţara Canaanului
815 Intro | unicei credinţe catolice, elaborând textul de faţă. În el este
816 1.2 | De asemenea, Conciliul a elaborat unele criterii de discernământ
817 6.3 | să contribuie la stoparea elanului evanghelizării prin exasperarea
818 4.2 | se acorde maximă atenţie elementelor de diferenţiere şi faptului
819 Intro | judecăţii teologice este elementul decisiv pentru a ajunge
820 6.1 | efort sincer pentru a se elibera de tot ceea ce îndepărtează
821 5.1 | atare responsabilităţi ne eliberăm în primul rând, implorând
822 6.2 | pentru a produce roade de eliberare, de reconciliere şi de bucurie
823 2.3 | practica jubileului cu temele eliberării şi a libertăţii, a reîntoarcerii
824 5.2 | În felul acesta, memoria, eliberată din închisoarea trecutului,
825 5.1 | Purificarea memoriei înseamnă eliminarea din conştiinţa personală
826 5.1 | comună: ea dă mărturie în mod elocvent despre solidaritatea obiectiv
827 5.1 | ea are raporturi. Modele emblematice ale acestei incidenţe pe
828 4 | adesea supraîncărcate de o emotivitate pasională care împiedică
829 1.4 | suscitat, de asemenea, şi o emulaţie pozitivă în ambientul eclezial
830 1 (18) | Cf. Enciclica Ut unum sint, din 25 mai
831 4.2 | propriu-zis (Biserica Universală, episcopatele naţionale, Bisericile locale
832 6.1 | că "numeroşi cardinali şi episcopi au dorit un serios examen
833 1.1 | autorităţile ecleziale - papa, episcopii sau conciliile - şi-au recunoscut
834 1.2 | Conciliul semnalează alte episoade negative din trecut, în
835 1.4 | actualmente iertare pentru episoadele sau perioadele istorice
836 2.2 | scrisorilor lui Paul şi a epistolelor catolice, nu există nici
837 5.5 | lângă numeroasele lumini, epoca actuală prezintă multe umbre". (88)
838 3 (59) | Iar AUGUSTIN: "Tenete ergo, carissimi, tenete omnes
839 4.2 | ale unei epoci ar putea fi eronat aplicate în evaluarea altor
840 5.3 | slăbiciune ori evaluare eronată, pentru ceea ce s-a făcut
841 2.2 | poporului chemat la existenţa escatologică proprie condiţiei creştine (
842 6 (95) | Bisericii constă în mod esenţial într-o fidelitate crescândă
843 5.2 | apokatastasis) iubirii reciproce, esenţială după o istorie atât de încărcată
844 3.2 | de aceea are un caracter esenţialmente social: este sfinţenia "
845 2 (32) | tatălui său); Est 4,17 (Estera mărturiseşte: "Am păcătuit
846 2.2 | 50; 16,8). Chiar dacă mai estompat, acelaşi motiv revine la
847 6.3 | aspectele istoriei Bisericii din Europa ar putea apărea puţin semnificative
848 Conclu (101)| Discurs la Centrul European pentru Cercetarea Nucleară,
849 6.3 | multe popoare care nu sunt europene). ~ - Pe planul
850 4.1 | printr-un efort cognitiv şi evaluabil, o adevărată osmoză ("fuziune
851 6.1 | procesul unei reînnoite evaluări a trecutului, capabilă să
852 6.2 | misiunii). În plus, trebuie evaluat raportul dintre binefacerile
853 2.2 | poate fi găsit în relatările evangheliilor. El iese clar în evidenţă
854 2.2 | acelaşi motiv revine la toţi evangheliştii. Iuda şi Petru sunt respectiv
855 6.3 | contribuie la stoparea elanului evanghelizării prin exasperarea aspectelor
856 Intro | jubileu al întrupării ca eveniment de har şi de reconciliere
857 2.2 | interpretare teologică a evenimentului pascal al lui Cristos arată
858 6.2 | părţile în cauză într-un eventual drum de reconciliere, unit
859 4.1 | la confruntarea cu alte eventuale interpretări. ~
860 1.3 | greşelilor din trecut şi asupra eventualei cereri de iertare faţă de
861 5.1 | nicidecum teama. Aici trebuie evidenţiat şi caracterul exemplar pe
862 6.1 | greşelilor din trecut pot fi evidenţiate următoarele: ~ -
863 4.2 | diferite între ele. Trebuie evitată orice generalizare. Orice
864 2 (31) | 4,13); Bar 4,12-13 (Sion evocă greşelile fiilor săi care
865 2.1 | unul din capii săi în actul evocării păcatelor strămoşilor, fără
866 1.3 | De asemenea este evocată responsabilitatea creştinilor
867 Intro | scopul textului nu este de a examina cazuri istorice particulare,
868 6.3 | elanului evanghelizării prin exasperarea aspectelor negative. Nu
869 6.3 | Creştinii nu au fost o excepţie şi sunt conştienţi că toţi
870 1.1 | acordarea unei indulgenţe excepţionale pentru a dobândi, prin iertarea
871 2.1 | divină implicată ar părea să excludă orice posibilă cerere de
872 5.2 | conţinută în precedenta excludere reciprocă, menită să purifice
873 3.3 | niciodată numai o relevanţă exclusiv individuală, pentru că apasă
874 2.1 | urmaşilor lor, sunt înţelese ca executarea poruncilor divine referitor
875 5.1 | acum se pot aprofunda unele exemple - printre care cele menţionate
876 2.1 | părinţilor lor. Biserica imită exemplul lor şi cere iertare pentru
877 5.3 | şi la formele de violenţă exercitate în reprimarea şi corijarea
878 Conclu | Dimpotrivă, ea răspunde unei exigenţe absolute a adevărului, care,
879 2.1 | Aşa se rugau evreii după exil (cf. şi Bar 2,11-13), luând
880 2 (34) | texte, cum ar fi: Lev 26,40 (Exilaţii sunt invitaţi să-şi "mărturisească
881 3.4 | în virtutea solidarităţii existente între ei în timp şi în spaţiu,
882 3.4 | sens Biserica se recunoaşte existenţialmente sfântă în sfinţii săi: însă,
883 1.4 | plină de o serie întreagă de experienţe istorice, pozitive sau negative,
884 2.2 | scrisori, ambivalenţa proprie experienţei creştine este amplu recunoscută.
885 2.2 | iertare. Aceasta se poate explica prin conştiinţa forte a
886 5.2 | vădită contradicţie cu voinţa explicită a lui Cristos, ca şi cum
887 6.3 | umane şi ale popoarelor, exploatarea celor slabi şi divinizarea
888 1.4 | în general unilaterală şi exploatată de defăimătorii Bisericii,
889 2.1 | greşelile strămoşilor legate expres de greşelile generaţiei
890 Intro | lipsit şi unele rezerve, expresie mai ales a inconvenientului
891 4.2 | istorie şi la medierile sale expresive, ci se fundamentează şi
892 1.1 | VI-lea pentru a vedea un papă exprimând o cerere de iertare adresată
893 3.4 | acţiunea Duhului Sfânt, este exprimată foarte eficient de ideea "
894 4.1 | aceste operaţiuni pot fi exprimate în felul următor: "1) înţelegerea
895 4.2 | eclezial care interpretează expune mai uşor privirea teologică
896 4.1 | relevanţa, fie pentru a fi expusă la confruntarea cu alte
897 2.1 | exemplu Ios 2-11 şi Dt 7,2 (exterminarea canaaniţilor) sau 1Sam 15
898 3.4 | din cauza persecuţiilor externe, ci mai ales datorită trădărilor,
899 1.3 | Vatican II, (18) dar şi extinde cererea de iertare la o
900 1 (4) | Cf. Extravagantes communes, lib. V, tit. IX,
901 2 (33) | acestei cărţi"); 2Cr 29,6-7 (Ezechia afirmă: "Părinţii noştri
902 1.4 | retorică, astfel încât unii ezită să o accepte, calculând
903 2.1 | este la greşeala comună, făcând abstracţie sau nu de prezenţa
904 5.4 | de evrei nu a fost cumva facilitată de prejudecăţile antievreieşti
905 1.1 | desigur abuzurile de care se făcuseră vinovaţi clericii sau laicii,
906 1.3 | diviziunilor dintre creştini, cum a făcut-o Paul al VI-lea şi Conciliul
907 1.4 | între ele. ~ Paşii făcuţi de Ioan Paul al II-lea pentru
908 3.4 | ales datorită trădărilor, falimentărilor, întârzierilor şi contaminărilor
909 1.4 | la modificarea imaginilor false şi inacceptabile despre
910 2.3 | chiar şi la cea mai mică familie din ţară. Este decisivă
911 5.5 | în sectoare întregi ale familiei umane. ~ Întrebarea
912 2.3 | bogaţi, în timp ce restul familiilor clanului se afla într-o
913 1.3 | iertare la o mulţime de fapte istorice în care Biserica
914 5.2 | vestirii evangheliei la toată făptura". (70) ~ Principalele
915 2 (34) | sunt, noi purtăm pedeapsa fărădelegilor lor" [v.7] "Vai nouă, căci
916 2 (32) | De exemplu: Ex 9,27 (Faraonul le spune lui Moise şi Aron: "
917 1.4 | actuală (cum fac cărturarii şi fariseii conform Mt 23,29-32), ca
918 1.1 | Cristos l-a constituit în favoarea ei. (6) Totuşi în nici unul
919 Intro | întâlnit o primire în general favorabilă, înăuntrul şi în afara comunităţii
920 5.5 | pecetluită prin legislaţii favorabile avortului, şi o amplă indiferenţă
921 1.4 | Bisericii de ieri poate favoriza reînnoirea şi reconcilierea
922 2 | făcută aici conduce spre favorizarea unei apropieri de natură
923 4.2 | aplicate în evaluarea altor faze ale istoriei, generând multe
924 3.1 | divin într-un mod analog felului cum în Cuvântul întrupat
925 2 (36) | repudiere le-ar fi avut asupra femeilor implicate. Problema unei
926 5.5 | în ansamblu, nu este un fenomen originar, ci se naşte din
927 5.5 | plan, poate fi semnalat fenomenul negării lui Dumnezeu în
928 5.3 | fiecare creştin să respecte cu fermitate regula de aur definită de
929 3 (54) | noster vulnus Ecclesiae fiat". Despre "rana" produsă
930 Intro | şi mântuieşte ("confessio fidei") - devine "confessio laudis"
931 Conclu | plinătatea vieţii în alianţa fidelă cu Dumnezeu cel viu: "Slava
932 3.1 | respicias peccata nostra, sed fidem Ecclesiae tuae!". Prin urmare,
933 4.2 | de apartenenţa comună a fiecărei fiinţe umane la istorie
934 5.1 | cunoaşte valoarea morală a fiecărui act uman, chiar dacă Biserica,
935 4.1 | orală, monumentală sau figurativă - aceste operaţiuni pot
936 3.4 | eclatantă în acest sens sunt figurile sfinţilor, recunoscuţi ca
937 3.1 | cele două dimensiuni ale fiinţei ecleziale formează - "o
938 2.2 | exista nici o aspiraţie la filiaţiunea divină în Isus, atâta timp
939 3.3 | şi fără rid, este scopul final spre care tindem în virtutea
940 2.2 | Matei, chiar la apariţia finală a Domnului înviat, în timp
941 Intro | dedicate consideraţiile finale, care, natural, au o valoare
942 6.1 | Printre multiplele finalităţi ale pastoraţiei ale recunoaşterii
943 2.2 | pentru că este scris: 'Fiţi sfinţi, pentru că eu sunt
944 2.2 | Isus, care oscilează în flexibilitatea lor faţă de păcat, nu este
945 2.1 | cazuri, de altfel mai degrabă fluide: ~ - O primă serie
946 5.3 | de evanghelizare care au folosit instrumente improprii pentru
947 3.1 | dimensiuni ale fiinţei ecleziale formează - "o singură realitate,
948 5.1 | personală şi colectivă a tuturor formelor de resentiment sau de violenţă
949 5 | termeni cheie, pe lângă formularea unor precizări necesare
950 2.2 | deşi în conştiinţa vie a fragilităţii condiţiei lor umane: "Cristos
951 5.4 | creştini este o istorie frământată [...]. În realitate, bilanţul
952 5.5 | multele sale forme. Ceea ce frapează în mod deosebit este faptul
953 2 (37) | ciuda condiţiei sale de "frate" al lui Israel - a participat
954 1.2 | îmbrăţişează cu respect şi iubire frăţească". (15) ~ Pentru
955 2.2 | meargă să se împace cu fratele, care are ceva împotriva
956 Intro | adevărului, al dialogului fratern şi al reconcilierii. ~
957 3.4 | de sfinţenie în comuniune fraternă, în unanimitatea care se
958 5.4 | dragii şi iubiţii noştri fraţi, şi că, într-un anumit sens,
959 6.1 | ele sunt astăzi cel mai frecvent menţionate. Oricum, nu trebuie
960 2.1 | Cele mai frecvente sunt confesiunile care menţionează
961 1 (4) | lib. V, tit. IX, c. 1 (A. FRIEDBERG, Corpus iuris canonici,
962 3.4 | Bisericii care "este în fruntea ei prin iubire", (62) papa.
963 4.1 | lor într-o manieră unic funcţională intereselor prezentului.
964 4.2 | Graţie acestui fundament obiectiv şi transcendent
965 5.1 | corespunzătoare pe plan moral fundamentării hermeneuticii raportului
966 3.2 | sfinţenia în Biserică. Prima - fundamentată în trimiterile Fiului şi
967 1.4 | caute răspunsuri care să fie fundamentate în revelaţie şi în transmiterea
968 3 | 3. Fundamente teologice ~ "Se
969 Intro | pentru a putea apoi cerceta fundamentul biblic (cap. 2) şi aprofunda
970 4.1 | evaluabil, o adevărată osmoză ("fuziune de orizonturi"), în care
971 4 (65) | pentru ceea ce urmează H.G. GADAMER, Verita e metodo,
972 4 (65) | pentru ceea ce urmează H.G. GADAMER, Verita e metodo, Milano
973 3 | priveliştea unor moduri de a gândi şi de a acţiona care erau
974 3.2 | trimiterile Fiului şi Duhului - garantează continuitatea misiunii poporului
975 2.2 | Un motiv similar poate fi găsit în relatările evangheliilor.
976 2.1 | mărturiseşte, ce mărturiseşte (ce gen de greşeli), cui mărturiseşte?
977 1 (19) | şi Discurs la audienţa generală din 21 octombrie 1992).
978 NoPre | Anton Strukelj. Discuţiile generale pe această temă s-au desfăşurat
979 4.2 | ele. Trebuie evitată orice generalizare. Orice eventuală pronunţare
980 4.2 | încredere în sentinţele generalizate de absolvire sau de condamnare
981 4.2 | altor faze ale istoriei, generând multe echivocuri; diferite
982 2 (31) | această serie: Dt 1,41 (generaţia din deşert recunoaşte că
983 1.4 | culpabilizează arbitrar generaţiile actuale ale credincioşilor
984 3.4 | credincios la altul ca un ambient generator de credinţă şi de sfinţenie
985 Conclu (101)| pentru Cercetarea Nucleară, Geneva, 15 iunie 1982, în: Insegnamenti
986 6.3 | este plină de violenţe, genocid, violări ale drepturilor
987 6.3 | special, misionarii "ad gentes" se vor îngriji să contextualizeze
988 Intro | Precizându-se încă de la început genul de reflecţie prezentată
989 4.2 | situaţiilor istorice şi geografice, adesea foarte diferite
990 6.2 | Eventualele gesturi de reparare sunt legate
991 Conclu (99) | Gloria Dei vivens homo: vita autem
992 3.3 | păcat: "Ca Biserica să fie glorioasă, fără pată şi fără rid,
993 1 (7) | serie nouă, III,390-399, Gotha 1893.
994 4.2 | varietatea modurilor şi gradelor prin care indivizii reprezintă
995 2 (35) | nelegiuirile şi faptele lui sunt "grăirea minciunii şi răzvrătirea,
996 6.3 | iniţiativă unilaterală şi absolut gratuită. ~ - Pe planul
997 Intro | spirit de autenticitate şi de gratuitate au suscitat reacţii diferite:
998 6.2 | condiţie indispensabilă şi că gratuitatea iubirii se exprimă adesea
999 5.2 | mai ales prin natura şi gravitatea problemelor privitoare la
1000 2.2 | şi noi iertăm oricui ne greşeşte" (Lc 11,4; cf. Mt 6,12).
|