100-concl | conda-grese | gresi-negar | negat-sarka | satis-zilel
bold = Main text
Chapter.Paragraph grey = Comment text
1502 5.4 | milenii a fost mai degrabă negativ". (83) Ostilitatea sau neîncrederea
1503 5.5 | credincioşii pot avea un rol deloc neglijabil". (89) ~ Din moment
1504 5.5 | adesea creştinii, "prin neglijarea educării credinţei, sau
1505 1.2 | distincţie între fidelitatea negreşelnică a Bisericii şi slăbiciunile
1506 1 (19) | pentru comerţul cu sclavi negri (Discurs la Yaoundé, 13
1507 2 (32) | femei străine"); Neh 1,5-11 (Nehemia mărturiseşte păcatele săvârşite
1508 1.2 | în două contexte diferite neimputabilitatea la contemporani a greşelilor
1509 3 | de altă parte nevoia ei neîncetată de pocăinţă şi de purificare. ~
1510 5.2 | de încărcată cu opoziţii, neîncredere reciprocă şi antagonisme. (75)
1511 2 (35) | poporul mărturiseşte că nelegiuirile şi faptele lui sunt "grăirea
1512 2.1 | păcătuit, am acţionat ca nişte nelegiuiţi, îndepărtându-ne de tine,
1513 1.1 | din 25 noiembrie 1522, "nelegiurile, abuzurile [...] şi abaterile
1514 5.5 | umane. ~ Întrebarea neliniştitoare pe care trebuie să ne-o
1515 2 (30) | Interpretazione della Bibbia nella Chiesa (1993).
1516 4 | cât şi o culpabilizare nemeritată, fondată pe o atribuire
1517 5.5 | la viaţa copilului încă nenăscut, chiar pecetluită prin legislaţii
1518 3.4 | naşte la o viaţă nouă şi nepieritoare pe fiii zămisliţi de la
1519 1.2 | fără riduri [...] sfântă şi neprihănită" (cf. Ef 5,27), şi fiii
1520 2.2 | necorespunzătoare vocaţiei primite, netrăind Botezul morţii şi învierii
1521 3.1 | vreme ce Cristos, sfânt, nevinovat şi fără pată (Evr 7,26),
1522 5.1 | care moştenirea trecutului ni le-a lăsat, pe baza unei
1523 2.2 | trăire la cel mai înalt nivel de angajare, pentru evitarea
1524 1.4 | până la apostoli, tradiţie normativă pentru credinţa şi însăşi
1525 NoPre | Roland Minnerath, pr. Thomas Norris, pr. P. Rafael Salazar Cardensa,
1526 3 (54) | Caveamus igitur, ne lapsus noster vulnus Ecclesiae fiat".
1527 1 (5) | XIV-LEA, Scrisoarea Salutis nostrae (30 aprilie 1774); LEON
1528 NoPre | Notă preliminară ~ Studiul
1529 3.4 | Cartagina afirmă clar: "Nu-l poate avea pe Dumnezeu ca
1530 2 (34) | cf. 1,19.21; 2,5.24] - "Nu-ţi mai aminti de fărădelegile
1531 Conclu (101)| European pentru Cercetarea Nucleară, Geneva, 15 iunie 1982,
1532 1.1 | mesaj adresat Dietei din Nürenberg din 25 noiembrie 1522, "
1533 1.2 | Comunităţi considerabile ca număr s-au despărţit de comuniunea
1534 5.5 | diferite cauze, printre care se numără şi o reacţie critică împotriva
1535 2.2 | Părinte sfânt" (In 17,11), numit "Cel Sfânt" în 1In 2,20 (
1536 3.2 | membrii Bisericii sunt numiţi "sfinţi" (cf. Fap 9,13;
1537 Conclu | capabile să-i reunească pe oamenii de astăzi prin diferitele
1538 4.2 | timpurile, ca subiect într-un oarecare mod unic, chemată să corespundă
1539 4.1 | trecutului înseamnă obţinerea obiectivităţii ei pe cât mai mult posibil
1540 2.3 | 58,6), axat în special pe obligaţiile de rudenie (v. 7). Mai clar,
1541 1.4 | complac în identificarea ei cu obscurantismul şi intoleranţa. Cererile
1542 1.4 | păcate şi greşeli. Alţii observă că recunoaşterea greşelilor
1543 2.3 | 58 este un atac împotriva observanţei rituale care nu ţine cont
1544 5.2 | nimic pentru a îndepărta obstacolele care împiedică unitatea,
1545 4.1 | mărturiei trecutului înseamnă obţinerea obiectivităţii ei pe cât
1546 4.1 | lor asupra răspunsurilor obţinute, contextul vital în care
1547 5.3 | adăugăm pe cea a diferitelor ocazii în care în mileniul trecut
1548 1.1 | Însă foarte rare au fost ocaziile în care autorităţile ecleziale -
1549 5.5 | un proces apărut în lumea occidentală. Apoi, strâns legat de eclipsarea
1550 5.2 | Bisericile Orientului şi Occidentului la începutul acestui mileniu,
1551 3.1 | o transcende. Numai 'cu ochii credinţei' poate fi văzută
1552 Intro | această nevoie a înţeles să se ocupe Comisia Teologică Internaţională,
1553 2.3 | îndepărtat pe vreun israelit, odinioară sclav, dar acum eliberat
1554 2.2 | facă primul pas, ştergând ofensa prin iertarea oferită "din
1555 2.2 | recerute din partea persoanei ofensate faţă de cei care o ofensează:
1556 4 | competenţelor lor, ci să ofere un ajutor pentru reconstruirea
1557 Intro | şi să devenim capabili să oferim iertarea tuturor acelora
1558 1.4 | comunităţii care crede, oferindu-i o listă întreagă de modele
1559 5.5 | precedat pe calea adevărului, oferirea unui motiv puternic de convertire
1560 4.2 | toate contribuţiile posibile oferite de ştiinţele istorice şi
1561 6.1 | felul acesta privitor la omenire prin contribuţia la depăşirea
1562 5.3 | valabilă în ceea ce priveşte omisiunea sau trecerea cu vederea
1563 3 (59) | ergo, carissimi, tenete omnes unanimiter Deum Patrem,
1564 5.2 | Aceasta este porunca ante omnia (1Pt 4,8) pentru Biserică,
1565 Conclu | Slava lui Dumnezeu este omul viu - iar viaţa omului este
1566 Conclu | este omul viu - iar viaţa omului este vederea lui Dumnezeu". (99)
1567 5.1 | unui examen de conştiinţă onest şi rodnic în vederea drumurilor
1568 4.1 | interpretări înseamnă a verifica cu onestitate şi rigoare în ce măsură
1569 4.2 | supranatural, prezent şi operant în toate timpurile, ca subiect
1570 Intro | inseparabil vizibilă şi operantă în istorie sub conducerea
1571 4 | din trecut vehiculate de opinia publică, întrucât ele sunt
1572 1.4 | credinţă, unele sectoare de opinie se complac în identificarea
1573 6.2 | Pe plan pedagogic, este oportună evitarea perpetuării imaginilor
1574 1.2 | ştiinţă şi credinţă există opoziţie. (9) De asemenea, consideră
1575 5.1 | Memoria divizării şi a opoziţiei este purificată şi înlocuită
1576 5.2 | istorie atât de încărcată cu opoziţii, neîncredere reciprocă şi
1577 2.3 | apel la eliberarea celor oprimaţi (Is 58,6), axat în special
1578 3.3 | individuală, pentru că apasă şi opune rezistenţă în drumul mântuirii
1579 6 (94) | Opus renovationis nec non reformationis":
1580 5.2 | siguranţă că rezistenţa opusă mesajului său a întristat
1581 4.1 | general ca mărturie scrisă, orală, monumentală sau figurativă -
1582 2.3 | încercare de restabilire a unei ordini drepte. Orice sistem care
1583 2.4 | îndreptate spre restabilirea ordinii planului originar al lui
1584 Intro | într-un mod comparabil organismul social al Bisericii este
1585 1.2 | săvârşite "în orice timp şi de oricine". (11) Totuşi Conciliul
1586 2.2 | pentru că şi noi iertăm oricui ne greşeşte" (Lc 11,4; cf.
1587 6.2 | contextelor Bisericilor orientale şi Bisericilor care acţionează
1588 5.2 | schisma între Bisericile Orientului şi Occidentului la începutul
1589 1.2 | Catolice. (17) Ca şi la originea sa, anul sfânt rămâne o
1590 5.2 | între ele, nu numai datorită originii, locului şi timpului, ci
1591 5.1 | acţionează în cadrul unui anumit orizont de timp şi spaţiu. De aceea,
1592 1.4 | actuale, se încadrează în orizontul biblic şi teologic al reconcilierii
1593 4.2 | caracterul puternic unitar al orizontului hermeneutic şi al subiectului
1594 4.1 | adevărată osmoză ("fuziune de orizonturi"), în care constă de fapt
1595 5.2 | îi invită pe catolici şi ortodocşi, ca şi pe catolici şi protestanţi,
1596 2.2 | să-l urmeze pe Isus, care oscilează în flexibilitatea lor faţă
1597 Conclu | trebuie să fie înţeleasă ca ostentaţie a unei umilinţe prefăcute,
1598 Intro | aceluia care preconceput este ostil ei. Între consens şi disconfort,
1599 6.3 | atitudini de dispreţ şi de ostilitate - pe de altă parte participă
1600 5.4 | mai degrabă negativ". (83) Ostilitatea sau neîncrederea a numeroşi
1601 NoPre | pr. Thomas Norris, pr. P. Rafael Salazar Cardensa,
1602 3 | cuprinde în sânul ei drepţii şi păcătoşii din prezent, ca şi din trecut,
1603 3.3 | Botezului, nu încetăm să păcătuim, să ne îndepărtăm de Dumnezeu.
1604 Conclu | izvor de reconciliere şi de pace, pentru că, aşa cum afirmă
1605 1.3 | dreptatea, libertatea şi pacea - "totdeauna sunt rodul,
1606 6.1 | calea reconcilierii şi a păcii, în ascultarea faţă de adevăr. "
1607 5.4 | rezultatul unei ideologii păgâne, care era nazismul, ideologie
1608 1.4 | întregului său pelerinaj pământesc, grâul bun rămâne totdeauna
1609 2.3 | propriile dificultăţi amanetând pământul, casa, servitorii sau fiii
1610 1.1 | Conciliile şi decretele papale sancţionau desigur abuzurile
1611 2.4 | păcătos. În plus, apelul papei culege corect spiritul jubileului
1612 5.1 | de acţiune, aşa-numitele "paradigme" de acţiune şi de evaluare
1613 5.1 | Principiul schimbării "paradigmei". În timp ce înainte de
1614 4.2 | acţiunii ecleziale, prin care paradigmele şi judecăţile proprii ale
1615 3 | purificare". (42) Din acest paradox - caracteristic misterului
1616 3.4 | har şi păcat nu există un paralelism, şi nici un fel de simetrie
1617 5.2 | Principalele dezbinări, care pe parcursul acestui mileniu "au sfâşiat
1618 1.3 | nu numai că reînnoieşte părerea de rău pentru "amintirile
1619 5.4 | este cauză a unei profunde păreri de rău pentru creştinii
1620 3 (60) | concipiens populos et pariter pariens".
1621 2.2 | cf. In 4,22), invocat ca "Părinte sfânt" (In 17,11), numit "
1622 3 (62) | SCh 10,124 (TH. CAMELOT, Paris 1958).
1623 3 (60) | verbi concipiens populos et pariter pariens".
1624 1.2 | vina unor oameni de ambele părţi. Însă cei care se nasc acum
1625 1.1 | sacramentală, iertarea totală sau parţială a pedepselor temporale datorate
1626 6.2 | cel care crede un fel de participare la misterul lui Cristos
1627 3.4 | unanimitatea care se roagă, în participarea solidară la cruce, în mărturia
1628 2 (37) | frate" al lui Israel - a participat şi s-a bucurat de căderea
1629 Intro | examina cazuri istorice particulare, ci de a clarifica premisele
1630 6.2 | dialog şi reciprocitate între părţile în cauză într-un eventual
1631 4 | aceea trebuie făcută fără părtinire atât dintr-o parte cât şi
1632 2.2 | teologică a evenimentului pascal al lui Cristos arată că
1633 6.2 | tuturor. Această perspectivă pascală se dovedeşte a fi deosebit
1634 6.3 | oferi în îndeplinirea de paşi similari de purificare a
1635 1.4 | osmoză între ele. ~ Paşii făcuţi de Ioan Paul al II-lea
1636 4 | supraîncărcate de o emotivitate pasională care împiedică diagnosticarea
1637 3.4 | greşeli şi cereri de iertare păstorii respectivi; în numele Bisericii
1638 6.2 | fie că este vorba despre păstorul universal, episcopul Romei.
1639 3.2 | Ei trebuie, aşadar, să păstreze şi să desăvârşească în viaţa
1640 1.2 | Cele săvârşite pe timpul patimii (lui Cristos) nu pot fi
1641 3.3 | care tindem în virtutea pătimirii lui Cristos. Însă aceasta
1642 2.2 | încă" (Mt 28,17). Cea de-a patra evanghelie îi prezintă pe
1643 3.3 | Însă aceasta va fi numai în patria veşnică, şi nicidecum deja
1644 5 (75) | carităţii între Sfântul Scaun şi Patriarhia Ecumenică de Constantinopol
1645 5.2 | mileniu, iar în Occident - la patru secole după aceea - sfâşierea
1646 2.2 | spune că întregul "corpus paulinum" atrage atenţia credincioşilor
1647 2 (34) | prin constatarea: "Nu am păzit poruncile tale" [v.5]; Ps
1648 3.1 | credinţe trăite: "Ne respicias peccata nostra, sed fidem Ecclesiae
1649 Intro | veşnică a Domnului. "Confessio peccati" - sprijinită şi luminată
1650 5.5 | copilului încă nenăscut, chiar pecetluită prin legislaţii favorabile
1651 6.2 | prezenta. ~ - Pe plan pedagogic, este oportună evitarea
1652 2 (34) | nu mai sunt, noi purtăm pedeapsa fărădelegilor lor" [v.7] "
1653 3.3 | imperfectă". (50) Împotriva pelagienilor, sfântul Augustin face următoarea
1654 1.4 | de-a lungul întregului său pelerinaj pământesc, grâul bun rămâne
1655 1.1 | în anul 1300, pelerinajul penitenţial la mormintele apostolilor
1656 2 (34) | Esd 9,5b-15 (Rugăciunea penitenţială a lui Esdra, v. 7: "Din
1657 6.1 | credinţa, care ne face să percepem ispitele şi dificultăţile
1658 5.1 | a doua priveşte efectiva percepţie din partea conştiinţei individuale
1659 3.3 | escatologic, în timp ce Biserica peregrină nu trebuie să se înşele,
1660 6 (93) | continuă reformă (ad hanc perennem reformationem) de care ea
1661 4.2 | plină de o eficacitate "performantă", care nu poate fi totdeauna
1662 2 (31) | 1Sam 12,19 (israeliţii din perioada lui Samuel recunosc faptul
1663 2.3 | acestea puteau conduce ca în perioade mai mici sau mai mari de
1664 1.4 | iertare pentru episoadele sau perioadele istorice marcate de nedreptăţi.
1665 1 (6) | dă instituind, în 1343, periodicitatea jubileului la fiecare cincizeci
1666 2 (37) | în minte cazul relaţiilor permanent încordate între Israel şi
1667 6.2 | este oportună evitarea perpetuării imaginilor negative despre
1668 5.4 | asistenţă posibilă celor persecutaţi, şi în special evreilor?". (85)
1669 5.4 | trebuie să ne întrebăm dacă persecuţia nazismului faţă de evrei
1670 Intro | dacă ne gândim la multele persecuţii suferite de creştini în
1671 1.2 | plus, Conciliul "deplânge" persecuţiile şi manifestările de antisemitism
1672 3.4 | durerilor, nu numai din cauza persecuţiilor externe, ci mai ales datorită
1673 4.2 | echivocuri; diferite sunt persoanele, instituţiile şi respectivele
1674 2.1 | rău? (ne gândim la ideea "personalităţii corporative"). Drept răspuns
1675 2 (31) | Lam 1,14,18a.22 ("Eu" = personificarea Ierusalimului); 3,42 (4,
1676 2.1 | reprezintă întregul popor (uneori personificat ca un singur "eu") care,
1677 6 | 6. Perspective pastorale şi misionare ~
1678 3.3 | noastre! Prin urmare, ea are pete şi riduri. Însă prin spovadă
1679 3.3 | ridurile dispar, prin spovadă petele sunt spălate. Biserica stă
1680 5 (75) | Tomos Agapes: Vatican - Phanar (1958-1970), Roma - Istanbul
1681 5.2 | lume, constituind chiar o piedică pentru cauza preasfântă
1682 2.2 | altar: lui Dumnezeu nu-i place un act de cult adus de cineva
1683 2 (31) | generaţiei mozaice admite că, plângându-se de hrană, s-a făcut vinovat
1684 2.4 | spre restabilirea ordinii planului originar al lui Dumnezeu
1685 4.2 | pronunţare actuală trebuie plasată şi trebuie să fie făcută
1686 6.1 | trebuie uitat niciodată preţul plătit de atâţia creştini pentru
1687 NoPre | şi în timpul sesiunilor plenare ale aceleiaşi Comisii Teologice
1688 2.2 | altfel, Noul Testament este plin de recomandări pentru un
1689 6.3 | şi susţine, ca din prea plinul ei, alegerile şi acţiunile
1690 5.1 | societate sacrală la o societate pluralistă sau, cum s-a întâmplat în
1691 6.3 | de toate complexitatea şi pluralitatea mentalităţilor cu care se
1692 6.2 | contextele religioase, culturale, politice, sociale, personale etc.
1693 6.3 | sperăm că responsabilii politici şi popoarele, mai ales cele
1694 4.2 | istoricism care ar relativiza ponderea greşelilor din trecut şi
1695 2 (30) | cf. documentul COMISIEI PONTIFICALE BIBLICE, Interpretazione
1696 2 (33) | de la Exod). Cf. şi spusa populară citată în Ier 31,29 şi Ez
1697 3 (60) | semine verbi concipiens populos et pariter pariens".
1698 2.1 | sunt înţelese ca executarea poruncilor divine referitor la ele,
1699 3.1 | este sfântă, întrucât ea nu posedă altă viaţă decât viaţa harului. [...]
1700 2.1 | fi identificate diferite posibilităţi, în raport cu cine face
1701 Intro | teologică asupra condiţiilor posibilităţii actelor de "purificare a
1702 3 (59) | altă parte: "Ut habere quis possit Deum Patrem, habeat ante
1703 5.1 | interpretativă autoritară posterioară îl poate avea asupra întregii
1704 4.1 | trecutul este cules în potenţialităţile pe care le deschide, în
1705 3 (59) | CCL 3,253: "Habere iam non potest Deum Patrem qui Ecclesiam
1706 5.5 | forme de ateism, teoretic şi practic. Constituţia Gaudium et
1707 3.2 | sa fiinţă la planul Celui Preaînalt! În acest sens, sfinţii
1708 4.2 | greşelilor lor, după ce în prealabil au făcut asupra acestora
1709 Intro | comisiei: este vorba despre preamărirea lui Dumnezeu, pentru că
1710 5.2 | chiar o piedică pentru cauza preasfântă a vestirii evangheliei la
1711 2.3 | aflate în condiţii foarte precare trebuiau "să se răscumpere"
1712 1.2 | şi reconcilierea", (16) precizând, în exortaţia apostolică
1713 Intro | fie fondată. ~ Precizându-se încă de la început genul
1714 5 | pe lângă formularea unor precizări necesare pe plan etic. ~
1715 6.2 | minoritară. ~ - Trebuie precizat subiectul adecvat chemat
1716 4.2 | condiţionările. De aceea, trebuie precizate responsabilităţile evenimentelor
1717 3.3 | Iar Toma de Aquino precizează că plinătatea sfinţeniei
1718 Intro | faţa acuzelor aceluia care preconceput este ostil ei. Între consens
1719 6.3 | vorba despre o indiferenţă preconcepută faţă de cuvântul credinţei,
1720 1.4 | nedreptăţilor suferite de predecesorii lor în alte timpuri. Apoi,
1721 1.1 | contemporane, mai exact cele ale predecesorului său imediat, Leon al X-lea,
1722 3.4 | ea mamă, pentru că prin predicare şi Botez naşte la o viaţă
1723 5.3 | scopuri juste, cum sunt atât predicarea evangheliei, cât şi apărarea
1724 Conclu | ostentaţie a unei umilinţe prefăcute, nici ca renegare a istoriei
1725 NoPre | său, card. J. Ratzinger, prefectul Congregaţiei pentru Doctrina
1726 6.1 | dificultăţile de azi şi ne pregăteşte să le înfruntăm". (91) În
1727 NoPre | jubileului anului 2000. Pentru pregătirea acestui studiu a fost formată
1728 5.1 | aceasta trebuie spus fără prejudicierea solidarităţii care-i leagă
1729 NoPre | Notă preliminară ~ Studiul cu tema "
1730 5.5 | pentru prezent, şi a pune un preludiu necesar la cererea de iertare
1731 Intro | Isus - al cărui trup mistic prelungit în istorie este - a luat
1732 Intro | particulare, ci de a clarifica premisele care fac ca pocăinţa referitoare
1733 6.3 | diferitelor religii este presărată cu intoleranţă, superstiţie,
1734 NoPre | Begg, Mons. Bruno Forte (preşedinte), pr. Sebastian Karotemprel,
1735 NoPre | Internaţionale de către preşedintele său, card. J. Ratzinger,
1736 NoPre | şi a fost apoi prezentat preşedintelui său, card. J. Ratzinger,
1737 1.1 | separării între creştini şi presupunea reciprocitatea. ~
1738 6.1 | trebuie uitat niciodată preţul plătit de atâţia creştini
1739 6.3 | Multe sunt implicaţiile previzibile pe planul dialogului şi
1740 6.3 | evanghelic şi în special a prezentării Domnului răstignit, revelaţie
1741 NoPre | vot scris, şi a fost apoi prezentat preşedintelui său, card.
1742 6.3 | cereri de iertare, trebuie prezentate oportun raţiunile teologice
1743 3.3 | recunoaştem că din cauza prezenţei păcatului este nevoie de
1744 2.1 | adresate interlocutorilor prezenţi privind greşelile săvârşite
1745 5.5 | Printre acestea, pe prim plan, poate fi semnalat
1746 6.2 | avertismentul apostolului Paul de a primi, considera şi susţine cu
1747 2.2 | cf. Mt 6,12). Pe scurt, primii creştini arată că sunt foarte
1748 2.2 | un apel explicit adresat primilor creştini să-şi mărturisească
1749 Intro | adevărului a întâlnit o primire în general favorabilă, înăuntrul
1750 3.2 | Dumnezeu, sfinţenia pe care au primit-o". (49) Cel botezat este
1751 3 (56) | lode alla Chiesa tratti dal primo millennio della letteratura
1752 2.1 | distingem două categorii principale de "texte de mărturisire",
1753 5.2 | făptura". (70) ~ Principalele dezbinări, care pe parcursul
1754 5.1 | prezent, şi care implică unele principii, corespunzătoare pe plan
1755 5.1 | exact de criteriile şi de principiile indicate, dar şi în invocarea
1756 4.2 | identitatea permanentă a principiului constitutiv al comuniunii
1757 2.2 | dar bine şi nu vă lăsaţi prinşi din nou sub jugul sclaviei" (
1758 1.4 | credinţa Bisericii. Chestiunea prioritară este, aşadar, aceea de a
1759 1.4 | sau de guverne, societăţi private şi publice, comunităţi religioase
1760 3 | de valorile credinţei, ci priveliştea unor moduri de a gândi şi
1761 1.1 | în Cristos şi ca ocazie privilegiată de pocăinţă şi de reconciliere
1762 5.1 | evaluării istorice şi a privirii teologice, trebuie trăit
1763 5.5 | În realitate, ateismul, privit în ansamblu, nu este un
1764 5.2 | şi gravitatea problemelor privitoare la credinţă şi la structura
1765 1 | 1. Problematica: ieri şi astăzi ~
1766 1.4 | 1.4. Problemele ridicate ~ Biserica
1767 5.2 | prin natura şi gravitatea problemelor privitoare la credinţă şi
1768 Conclu | vederea lui Dumnezeu". (99) Procedând în felul acesta, Biserica
1769 6.2 | rând trebuie avut în vedere procesele diversificate de recepţie
1770 6.2 | celălalt, ca şi activarea proceselor de necuvenită autoculpabilizare,
1771 2.2 | 20 (cf. Ap 6,10). Tripla proclamare a lui Dumnezeu ca "sfânt"
1772 2.4 | creaţie. Aceasta cere ca proclamarea "astăzi-ului" jubileului,
1773 3.2 | cu Tatăl şi cu Duhul este proclamat 'unul sfânt', a iubit Biserica
1774 2.1 | Testament, cât şi în Psalmi, în Profeţi şi în Evanghelii, ca şi -
1775 Intro | prezintă o valoare exemplară şi profetică, nu numai pentru Biserica
1776 6.3 | chiar dacă uneori gesturile profetice ar putea recere o iniţiativă
1777 3.2 | pentru a o lumina, fiind profeţie pentru lumea întreagă. ~
1778 2.3 | mai amplă a programului profeţilor. Deutero-Isaia, în cântările
1779 5.4 | dureros şi este cauză a unei profunde păreri de rău pentru creştinii
1780 Intro | păstorilor şi unificată în profunzimea misterului său de acţiunea
1781 2.3 | devine partea cea mai amplă a programului profeţilor. Deutero-Isaia,
1782 2.1 | care s-a maturizat numai progresiv: cf. Ez 14,12-23; 18,1-32;
1783 3.2 | sfinţenia personală este proiectată spre Dumnezeu şi spre alţii
1784 2.2 | noutăţii creştine, care proiectează comunitatea mai degrabă
1785 2 (31) | înainteze pentru a intra în ţara promisă); Jud 10,10.12 (pe timpul
1786 6.1 | poate fi recunoscută în promovarea reformei continue a poporului
1787 3.4 | şi în spaţiu, se va putea pronunţa acela care exercită ministerul
1788 4.2 | generalizare. Orice eventuală pronunţare actuală trebuie plasată
1789 Intro | decisiv pentru a ajunge la pronunţări corecte şi eficace, care
1790 6.2 | subiectul adecvat chemat să se pronunţe referitor la greşelile din
1791 4.1 | în diversitatea lor - le propun prezentului nostru. ~
1792 4 | bisericesc nu poate să-şi propună să facă un act de natură
1793 1.4 | actuală dezaprobă, fără a se propune ca singura vinovată şi responsabilă
1794 6.3 | îngriji să contextualizeze propunerea acestor teme în raport cu
1795 Intro | se doreşte ca reflecţiile propuse să poată ajuta pe toţi să
1796 1.4 | este prea uşor să judeci protagoniştii din trecut cu conştiinţa
1797 5.2 | ortodocşi, ca şi pe catolici şi protestanţi, să fie arhitecţii unui
1798 3.4 | Ecclesia"), care "în concepţia protopatristică este conceptul central al
1799 4.1 | acesta conţinuturile şi provocările pe care ele - tocmai în
1800 2.2 | mai întâi să repare dauna provocată aproapelui său. Ceea ce
1801 1.1 | comportamentele din trecutul proxim sau îndepărtat. ~
1802 6.2 | considera şi susţine cu prudenţă şi iubire "pe cei slabi
1803 2.1 | Vechiului Testament, cât şi în Psalmi, în Profeţi şi în Evanghelii,
1804 4 | trecut vehiculate de opinia publică, întrucât ele sunt adesea
1805 NoPre | care l-a aprobat pentru publicare. ~
1806 1.4 | guverne, societăţi private şi publice, comunităţi religioase cer
1807 2.1 | greşeli), cui mărturiseşte? Punând în acest fel problema suntem
1808 2 (32) | mărturiseşte păcatele poporului său punându-şi mâinile asupra capului "
1809 5.5 | pe care trebuie să ne-o punem este, în ce măsură credincioşii
1810 4.1 | Toţi aparţinem istoriei! Punerea în lumină a coapartenenţei
1811 2.2 | lor faţă de păcat, nu este pur şi simplu o interpretare
1812 5.1 | Oricum, întregul proces al purificării memoriei, întrucât recere
1813 2.2 | jertfei lui Cristos, care ne-a purificat o dată pentru totdeauna
1814 3.1 | umană, astfel încât să poată purta în ea darurile, meritele
1815 Intro | săvârşite de cei care au purtat şi poartă numele de creştin",
1816 2.2 | pentru că numai Dumnezeu este pururea milostiv şi gata să şteargă
1817 2.3 | ne putem îndoi să fi fost pusă vreodată în practică pe
1818 Intro | textului reflectă întrebările puse: începe printr-o scurtă
1819 6.3 | superstiţie, convieţuirea cu puterile nedrepte şi negarea demnităţii
1820 2.1 | săvârşite de părinţi, în ciuda puternicei lor simţiri de solidaritate
1821 6.3 | slabi şi divinizarea celor puternici, tot aşa şi istoria diferitelor
1822 2.3 | să cadă în mâinile unor puţini bogaţi, în timp ce restul
1823 3 (52) | Summa theologica, III, q. 8, a. 3 ad 2.
1824 3 (59) | iam non potest Deum Patrem qui Ecclesiam non habet matrem".
1825 3 (59) | în altă parte: "Ut habere quis possit Deum Patrem, habeat
1826 1 (5) | LEON AL XII-LEA, Scrisoarea Quod hoc ineunte (24 mai 1824),
1827 5.4 | Biserica îşi trage seva din rădăcinile acelui măslin bun în care
1828 NoPre | pr. Thomas Norris, pr. P. Rafael Salazar Cardensa, M. Sp.
1829 3 (56) | Bari) 1974, 110. Cf. şi H. RAHNER, Mater Ecclesia. Inni di
1830 5.4 | în care au fost altoite ramurile măslinului sălbatic al neamurilor (
1831 3.4 | comunităţi a Bisericii mamă. La rândul său, aceasta, ca mamă adevărată
1832 2.2 | conştient că păcatele sale rănesc în acelaşi timp relaţia
1833 1.3 | totdeauna personal, chiar dacă răneşte Biserica întreagă, care,
1834 6.3 | alimentate de ură şi de amintirea rănilor adesea vechi, să se lase
1835 3.4 | adevărată nu va putea să nu fie rănită de păcatul fiilor săi de
1836 1.4 | mai simţi încă şi astăzi răniţi de actele trecute imputabile
1837 3.1 | vizibile şi istorice se raportează la darul divin într-un mod
1838 5.1 | sau civile cu care ea are raporturi. Modele emblematice ale
1839 5 (83) | document al COMISIEI PENTRU RAPORTURILE RELIGIOASE CU EBRAISMUL.
1840 1.1 | le corijeze. Însă foarte rare au fost ocaziile în care
1841 1 (5) | ispăşire, de iertare şi de răscumpărare, de har, de iertare şi de
1842 3.1 | şi slăbiciune încontinuu răscumpărată şi mereu nevoiaşă de forţa
1843 2.3 | precare trebuiau "să se răscumpere" de propriile dificultăţi
1844 2.1 | fiind abundenţa şi larga răspândire a acestor mărturii, se pune
1845 6.2 | de o mare pondere asupra răspândirii evangheliei (ne gândim,
1846 2.1 | rând este vorba despre acel răspândit teocentrism al Bibliei care
1847 5.5 | religioasă, lipsa atât de răspândită a sensului transcendent
1848 5.5 | credincioşii poartă o anumită răspundere în această privinţă. În
1849 2.2 | incomensurabile, chiar dacă răspunsul lor este alcătuit din ignoranţă,
1850 1.4 | aceste întrebări şi să caute răspunsuri care să fie fundamentate
1851 4.1 | şi incidenţa lor asupra răspunsurilor obţinute, contextul vital
1852 2.3 | constituie o încercare de răsturnare a acestei situaţii (astfel
1853 Intro | recunoaşte propriile greşeli are raţiunea sa de a fi pentru toate
1854 1.3 | sunt implicaţi din diferite raţiuni. (19) În scrisoarea apostolică
1855 5.1 | raport cu bunătatea sau răutatea lui în faţa lui Dumnezeu.
1856 5.1 | individuale a bunătăţii sau răutăţii actului săvârşit. Responsabilitatea
1857 2 (35) | sunt "grăirea minciunii şi răzvrătirea, născocirea şi cugetarea
1858 1.4 | care, din ignoranţă sau din rea credinţă, unele sectoare
1859 5.5 | printre care se numără şi o reacţie critică împotriva religiilor
1860 Intro | de gratuitate au suscitat reacţii diferite: încrederea necondiţionată
1861 Intro | prezente ale fiilor săi". (1) Reafirmând apoi că toţi "creştinii
1862 Intro | să contribuie la un drum real de reconciliere. Un asemenea
1863 2.2 | semnificativă recunoaşterea realităţii păcatului şi a răului şi
1864 3.2 | este recerută de la el, realizarea deplină a vocaţiei şi misiunii
1865 4.2 | în virtutea comuniunii realizată în ea de Duhul lui Cristos
1866 5.2 | acest context ar putea fi reamintite cuvintele din Decretul despre
1867 6.1 | deteriorări, trebuie să fie reaşezate corect, la timpul potrivit". (93)
1868 5.4 | creştinilor de astăzi încât să receară "un act de căinţă (teshuva)", (87)
1869 2.1 | În raport cu recenta practică eclezială la care
1870 5 (83) | Aceasta este judecata recentului document al COMISIEI PENTRU
1871 5.1 | întregii vieţi a Bisericii sunt recepţionarea conciliilor sau actelor
1872 3.2 | fost dăruită şi care este recerută de la el, realizarea deplină
1873 6.1 | în căutarea răbdătoare a reciprocităţii cu cel care s-ar putea simţi
1874 1.4 | ca unele grupuri să poată reclama o cerere de iertare în ceea
1875 2.2 | Noul Testament este plin de recomandări pentru un comportament bun,
1876 5.1 | şi înlocuită cu o memorie reconciliată, la care sunt invitaţi toţi,
1877 2.2 | ofensează şi cel ofensat sunt reconciliaţi de Dumnezeu în milostivirea
1878 4.2 | pentru atenta şi onesta reconstruire ştiinţifică, liberă de prejudecăţi
1879 4 | să ofere un ajutor pentru reconstruirea cât mai exactă a evenimentelor,
1880 4.1 | informaţiilor accesibile în vederea reconstruirii ambientului, a modurilor
1881 Intro | dacă este just - la o recunoaştere corespunzătoare a greşelilor
1882 2 (31) | din perioada lui Samuel recunosc faptul că - cerând să aibă
1883 3.4 | sunt figurile sfinţilor, recunoscuţi ca model şi ajutor pentru
1884 5.1 | reciproce, care exprimă o nouă redefinire a istoriei trecute capabilă
1885 4.1 | atare ele nu sunt totalmente reductibile la instanţele actuale, ci
1886 5.3 | slujirea adevărului". (78) Ne referim la formele de evanghelizare
1887 6.2 | greşelilor din trecut şi a referinţelor actuale care pot fi mai
1888 3.4 | chipul şi au împiedicat-o să reflecte pe deplin faţa Domnului
1889 Intro | disconfort, se simte nevoia unei reflecţii care să clarifice raţiunile,
1890 Intro | religiile, se doreşte ca reflecţiile propuse să poată ajuta pe
1891 4.1 | interpretare, să devină cât mai reflex şi conştient posibil, pentru
1892 6 (93) | reformă (ad hanc perennem reformationem) de care ea are nevoie necontenit,
1893 6 (94) | Opus renovationis nec non reformationis": ibid., 4.
1894 1.1 | celebru ne este dat de papa reformator Adrian al VI-lea care a
1895 6.1 | Criteriul adevăratei reforme şi al autenticei reînnoiri
1896 6.1 | recunoscută în promovarea reformei continue a poporului lui
1897 2.2 | faţa lui Dumnezeu, care nu refuză niciodată iertarea cerută
1898 2 (31) | recunoaşte că a păcătuit, refuzând să înainteze pentru a intra
1899 1.4 | împreună cu contemporanii săi refuzul a ceea ce conştiinţa morală
1900 2 (37) | măcelărie săvârşită de regele Amazia, conform 2Cr 25,12.
1901 5.5 | religiilor şi, în anumite regiuni, mai ales împotriva religiei
1902 2.3 | jubileului, aşa cum este reglementată în cartea Leviticului (cap.
1903 5.3 | să respecte cu fermitate regula de aur definită de Conciliu: '
1904 2.3 | Levitic 25 repetarea cu regularitate a mărturisirii de credinţă
1905 1 (7) | mâniei sale", în: Deutsch Reichstagsakten, serie nouă, III,390-399,
1906 5.3 | momente dureroase din trecut reiese pentru viitor o lecţie care
1907 1.3 | Paul al II-lea nu numai că reînnoieşte părerea de rău pentru "amintirile
1908 5.4 | pentru a fi "transformaţi, reînnoindu-ne mintea" (Rom 12,2) şi pentru
1909 5.1 | bazele unui consecvent şi reînnoit comportament moral. Aceasta
1910 6.1 | spus este procesul unei reînnoite evaluări a trecutului, capabilă
1911 2.3 | eliberării şi a libertăţii, a reîntoarcerii şi răscumpărării. Isaia
1912 2.2 | din temele dominante ale relatării (cf. Mc 4,40-41; 6,36-37.
1913 2 (36) | străine de către iudei, caz relatat în Esd 9-10, cu toate consecinţele
1914 5.1 | secolul al XVIII-lea, această relaţie a fost substanţial modificată.
1915 5.5 | climat de secularism şi de relativism etic, negarea dreptului
1916 5.1 | justifică în nici un mod o idee relativistă a principiilor morale sau
1917 4.2 | orice istoricism care ar relativiza ponderea greşelilor din
1918 6.1 | contribuţia la depăşirea relelor din prezent. Ioan Paul al
1919 4.1 | comunicare cu prezentul relevate de propria înţelegere a
1920 5.4 | împărtăşeşte cu orice altă religie. (82) Şi totuşi "istoria
1921 Intro | popoarele şi pentru toate religiile, se doreşte ca reflecţiile
1922 5.5 | reacţie critică împotriva religiilor şi, în anumite regiuni,
1923 2.1 | unuia sau mai multor şefi (religioşi), care pot sau nu să se
1924 3 | păcatul acelora pe care ea i-a renăscut prin Botez, într-un mod
1925 6 (94) | Opus renovationis nec non reformationis":
1926 1.4 | însemna niciodată că Biserica renunţă să proclame adevărul revelat,
1927 2.2 | care nu vrea mai întâi să repare dauna provocată aproapelui
1928 5.1 | trecutului se soldează aici cu repercusiuni etice pe care ea le poate
1929 2.3 | decisivă pentru Levitic 25 repetarea cu regularitate a mărturisirii
1930 2.3 | situaţiilor trecute, este reprezentat de celebrarea jubileului,
1931 1.3 | Biserica întreagă, care, reprezentată de preot, ministru al pocăinţei,
1932 Intro | Internaţională, în care sunt reprezentate culturi şi sensibilităţi
1933 3 (41) | dintre exemplele cele mai reprezentative este Liber asceticus aparţinând
1934 5.3 | de violenţă exercitate în reprimarea şi corijarea erorilor. ~
1935 3 (41) | Ne gândim la tema reproşului adresat Bisericii pentru
1936 1 (19) | canonizarea lui Jan Sarkander, în Republica Cehă, 21 mai 1995). A dorit
1937 2 (36) | negative pe care această repudiere le-ar fi avut asupra femeilor
1938 2 (36) | în toate aceste capitole, repudierea este prezentată ca o exigenţă
1939 2 (36) | Cf. cazul analog al repudierii soţiilor străine de către
1940 6.3 | acţiunile societăţii civile, în respectarea deplină a autonomiei lor [...].
1941 5.3 | ale popoarelor, ori nu au respectat conştiinţele persoanelor
1942 5.3 | îndemne pe fiecare creştin să respecte cu fermitate regula de aur
1943 2.2 | evangheliştii. Iuda şi Petru sunt respectiv trădătorul şi cel care-l
1944 4.2 | persoanele, instituţiile şi respectivele lor competenţe; diferite
1945 3.4 | cereri de iertare păstorii respectivi; în numele Bisericii întregi,
1946 4.2 | ales când este vorba despre respectul datorat persoanelor şi comunităţilor.
1947 3.1 | acestei credinţe trăite: "Ne respicias peccata nostra, sed fidem
1948 1.4 | propune ca singura vinovată şi responsabilă de relele din trecut, căutând
1949 6.3 | este legitim să sperăm că responsabilii politici şi popoarele, mai
1950 6.1 | ca să se întrebe asupra responsabilităţilor pe care le au şi ei faţă
1951 2.3 | greşelii şi o încercare de restabilire a unei ordini drepte. Orice
1952 2.4 | actelor îndreptate spre restabilirea ordinii planului originar
1953 5.2 | a scos în evidenţă tema restaurării (apokatastasis) iubirii
1954 2.3 | poporului lui Dumnezeu şi a restitui independenţa chiar şi la
1955 2.1 | noastră este convenabil să restrângem analiza la cea de-a doua
1956 1.4 | este cu totul altceva decât retorică, astfel încât unii ezită
1957 Conclu | marile valori capabile să-i reunească pe oamenii de astăzi prin
1958 3.1 | 13,24-30). Deci Biserica reuneşte păcătoşi la care a ajuns
1959 5.2 | lepădarea de sine şi din revărsarea liberă a iubirii". (76)
1960 Intro | lui Dumnezeu care a fost revărsată în inimile noastre' (Rom
1961 4.2 | credincioşilor, care este revelaţia. Biserica - în virtutea
1962 5.2 | Reforma, alte domenii ale revelaţiei şi doctrinei au fost obiect
1963 5.3 | fiii Bisericii nu pot să nu revină în spirit de căinţă îl constituie
1964 5.3 | atenţie similară trebuie rezervată posibilelor omisiuni, de
1965 Intro | Dar nu au lipsit şi unele rezerve, expresie mai ales a inconvenientului
1966 6.3 | şi să se străduiască să rezolve conflictele printr-un dialog
1967 2.2 | căderii lui Adam. Drept rezultat al intervenţiei divine în
1968 2 (33) | Ps 78,8 ş.u. (un "eu" rezumă păcatele generaţiilor trecute
1969 3.3 | glorioasă, fără pată şi fără rid, este scopul final spre
1970 1.4 | 1.4. Problemele ridicate ~ Biserica este
1971 3.3 | riduri. Însă prin spovadă ridurile dispar, prin spovadă petele
1972 4.1 | verifica cu onestitate şi rigoare în ce măsură a putut ea
1973 5.1 | fiilor Bisericii nu numai cu rigoarea, care să ţină cont exact
1974 5.4 | mulţi creştini care şi-au riscat viaţa pentru a-i salva şi
1975 4.2 | uşor privirea teologică la riscul de a ceda interpretărilor
1976 3.3 | întoarcem la el, ca fiul risipitor (cf. Lc 15,11-32), şi ne
1977 2.3 | atac împotriva observanţei rituale care nu ţine cont de dreptatea
1978 4 | adecvat acestor întrebări, rod al unei riguroase judecăţi
1979 5.1 | examen de conştiinţă onest şi rodnic în vederea drumurilor de
1980 4.1 | Se ajunge la o osmoză rodnică cu trecutul prin întreprinderea
1981 NoPre | Karotemprel, S.D.B., Mons. Roland Minnerath, pr. Thomas Norris,
1982 1.1 | s-a făcut vinovată "curtea romană" din timpul său, "boală [...]
1983 3 (62) | IGNAŢIU DIN ANTIOHIA, Ad Romanos: SCh 10,124 (TH. CAMELOT,
1984 2.3 | special pe obligaţiile de rudenie (v. 7). Mai clar, Isaia
1985 2 (32) | vinovaţi"); 34,9 (Moise se ruga, spunând: "Iartă vinovăţia
1986 2.1 | tale' (Dan 3,26.29). Aşa se rugau evreii după exil (cf. şi
1987 5.1 | trecere de la o societate sacrală la o societate pluralistă
1988 1.3 | paenitentia, afirmă că în sacramentul pocăinţei "păcătosul se
1989 NoPre | Thomas Norris, pr. P. Rafael Salazar Cardensa, M. Sp.S., şi Mons.
1990 5.4 | altoite ramurile măslinului sălbatic al neamurilor (cf. Rom 11,
1991 1 (5) | BENEDICT AL XIV-LEA, Scrisoarea Salutis nostrae (30 aprilie 1774);
1992 5.4 | riscat viaţa pentru a-i salva şi a-i ajuta pe cunoscuţii
1993 3.4 | astfel: "Ca o mamă primeşte sămânţa Cuvântului veşnic, poartă
1994 3 (58) | PL 46,938: "Mater ista sancta, honorata, Mariae similis,
1995 1.1 | Conciliile şi decretele papale sancţionau desigur abuzurile de care
1996 3.1 | vindeca pe fiii săi prin sângele lui Cristos şi darul Duhului
1997 1 (19) | indienilor din America, Santo-Domingo, 13 octombrie 1992, şi Discurs
1998 2.1 | sporadic - în literatura sapienţială şi în scrisorile Noului
1999 2.2 | invitat să ierte "până de şaptezeci de ori câte şapte" celui
2000 2.3 | insuportabile şi ajungeau în cruntă sărăcie sau chiar sclavi în însăşi
2001 1 (19) | cf. canonizarea lui Jan Sarkander, în Republica Cehă, 21 mai
|