100-concl | conda-grese | gresi-negar | negat-sarka | satis-zilel
bold = Main text
Chapter.Paragraph grey = Comment text
2002 1.4 | defăimătorii Bisericii, satisfăcuţi în a o vedea confirmând
2003 5.1 | acţiune şi persoana care o săvârşeşte: ea stabileşte apartenenţa
2004 5.1 | o acţiune şi cei care au săvârşit-o. Singura responsabilitate
2005 1.4 | astfel se face că amintirea scandalurilor din trecut poate împiedica
2006 1.3 | amintirile dureroase" care scandează istoria diviziunilor dintre
2007 5 (75) | carităţii între Sfântul Scaun şi Patriarhia Ecumenică
2008 2.2 | lui Isus, acum sunt două scenarii posibile: istoria lui Adam
2009 5.1 | acţiune şi de evaluare se schimbă. O asemenea trecere are
2010 2.2 | Ceea ce are importanţă este schimbarea inimii proprii, dovedirea
2011 5.1 | c. Principiul schimbării "paradigmei". În timp ce
2012 2.3 | vreun israelit, odinioară sclav, dar acum eliberat de braţul
2013 2.3 | situaţie de datorie sau de sclavie încât trebuia să trăiască
2014 2.2 | prinşi din nou sub jugul sclaviei" (Gal 5,1). Un motiv similar
2015 5.1 | constituie un exemplu care scoate în evidenţă un bine şi-i
2016 Conclu | prezente, este oportun să scoatem încă o dată în evidenţă
2017 5.3 | dubioase pentru dobândirea unor scopuri juste, cum sunt atât predicarea
2018 2.1 | pune întrebarea: De ce oare scriitorii biblici nu au simţit nevoia
2019 2.4 | pe ceea ce afirmă Sfânta Scriptură referitor la sfinţenia lui
2020 4.1 | înţeles în general ca mărturie scrisă, orală, monumentală sau
2021 2.2 | Testament: în evanghelii şi în scrisori, ambivalenţa proprie experienţei
2022 2.2 | fi lărgit prin analizarea scrisorilor lui Paul şi a epistolelor
2023 5.1 | anumite comunităţi prin scurgerea timpului. ~ c.
2024 Intro | întrebările puse: începe printr-o scurtă analiză istorică a temei (
2025 4.2 | circumstanţelor atenuante nu scuteşte Biserica de îndatorirea
2026 NoPre | Forte (preşedinte), pr. Sebastian Karotemprel, S.D.B., Mons.
2027 2 (32) | deja prea mare"); Esd 10,2 (Şecania îi spune lui Esdra: "Noi
2028 1.4 | societate vie care străbate secolele. Amintirea sa nu se constituie
2029 1.4 | se referă la societatea secolelor numite "de creştinism" sau
2030 5.1 | unele cazuri, la o societate seculară: modelele de gândire şi
2031 5.5 | vieţii umane, un climat de secularism şi de relativism etic, negarea
2032 3.1 | respicias peccata nostra, sed fidem Ecclesiae tuae!".
2033 2.1 | se pune problema cum să selectăm şi să catalogăm numărul
2034 3 (60) | Inde manet mater aeterni semine verbi concipiens populos
2035 5.5 | pe prim plan, poate fi semnalat fenomenul negării lui Dumnezeu
2036 1.2 | împotriva unităţii, Conciliul semnalează alte episoade negative din
2037 1.4 | ecleziale şi neecleziale, ca semne de vitalitate şi de autenticitate
2038 Intro | noiembrie 1998) indică, printre semnele "care pot sluji la trăirea
2039 4.1 | echivalează cu adunarea semnificaţiei pe care ele le pot avea
2040 6 (92) | Să ne gândim numai la semnul martiriului: cf. TMA, 37.
2041 4 | împiedică diagnosticarea senină şi obiectivă [...]. Iată
2042 Intro | reprezentate culturi şi sensibilităţi diferite în cadrul unicei
2043 2.2 | abandonată, ci dezvoltată, în sensul că sfinţenia lui Dumnezeu
2044 5.5 | lipsa atât de răspândită a sensului transcendent al vieţii umane,
2045 4.2 | să nu aibă încredere în sentinţele generalizate de absolvire
2046 5.2 | prejudecăţi, care alimentează separarea şi neîncrederea reciprocă
2047 1.1 | iertare privea numai păcatul separării între creştini şi presupunea
2048 5.2 | complac în a rămâne legaţi de separările din trecut, nefăcând nimic
2049 3.4 | din cauza păcatului s-a separat cu inima de ea: el va putea
2050 6.1 | şi episcopi au dorit un serios examen de conştiinţă mai
2051 5.2 | examineze conştiinţa lor cu seriozitate pentru a vedea dacă sunt
2052 5.2 | trebuie văzută cu toată seriozitatea în faţa Celui Înviat, Domnul
2053 Intro | social al Bisericii este în serviciul Duhului lui Cristos care
2054 2.3 | amanetând pământul, casa, servitorii sau fiii acelora care se
2055 NoPre | subcomisiei şi în timpul sesiunilor plenare ale aceleiaşi Comisii
2056 5.4 | apostolii; că Biserica îşi trage seva din rădăcinile acelui măslin
2057 1 (7) | examineze el însuşi mult mai sever decât o va face Dumnezeu
2058 1 (29) | Cf. Mt 13,24-30. 36-43; Sf. Augustin, De civitate Dei
2059 5.2 | parcursul acestui mileniu "au sfâşiat haina fără cusătură a lui
2060 5.2 | patru secole după aceea - sfâşierea cauzată de acele evenimente "
2061 3.2 | pe sine pentru ea ca să o sfinţească (cf. Ef 5,25); a unit-o
2062 3.1 | care au mereu nevoie de sfinţire". (46) ~ Deja Paul
2063 3.2 | Biserica este sfântă pentru că sfinţită de Cristos, care a dobândit-o
2064 6 | vederea cărora Biserica şi-a asumat greşelile comise
2065 6.2 | putea avea atât un caracter simbolico-profetic, cât şi o valoare de reconciliere
2066 3.4 | paralelism, şi nici un fel de simetrie sau de raport dialectic:
2067 5.3 | erorilor. ~ O atenţie similară trebuie rezervată posibilelor
2068 6.3 | în îndeplinirea de paşi similari de purificare a memoriei
2069 3 (58) | sancta, honorata, Mariae similis, et parit et Virgo est.
2070 Intro | istorice şi culturale, în care simpla admitere a greşelilor comise
2071 2.2 | de păcat, nu este pur şi simplu o interpretare critică a
2072 1.4 | joc judecata etică, pentru simplul fapt că adevărul lui Dumnezeu
2073 3.1 | încât cei botezaţi să se simtă uniţi între ei deşi sunt
2074 2.1 | generaţii în păcat (şi în har), simţământ care se exprimă prin mărturisirea
2075 2.1 | relevant în mărturia biblică simţământul de solidaritate dintre generaţii
2076 Intro | consens şi disconfort, se simte nevoia unei reflecţii care
2077 2.1 | în ciuda puternicei lor simţiri de solidaritate între generaţii
2078 6.1 | trecut îşi fac încă deseori simţită povara lor şi rămân ca tot
2079 Intro | din trecut îşi fac încă simţite povara consecinţelor lor
2080 5 (82) | PAUL AL II-LEA, Discurs la Sinagoga din Roma, 13 aprilie 1986,
2081 2.2 | niciodată iertarea cerută cu sinceritate. În Mt 5,23-24, cere celui
2082 2.4 | Bisericii sale. În plus, această singulară experienţă de har, determină
2083 Intro | adresată lui Dumnezeu, singurul în faţa căruia putem recunoaşte
2084 1 (18) | Cf. Enciclica Ut unum sint, din 25 mai 1995, nr. 88: "
2085 2 (31) | 42 (4,13); Bar 4,12-13 (Sion evocă greşelile fiilor săi
2086 1.4 | conştiinţa morală nu ar fi situată în timp? Iar, pe de altă
2087 4 | informat exact referitor la situaţia din acel timp. Însă nici
2088 3.1 | permanentă şi este solidar cu slăbiciunea celorlalţi: "Toţi membrii
2089 5.3 | Folosirea violenţei în slujba adevărului ~ La
2090 Intro | Cuvântul dumnezeiesc îi slujeşte acestuia ca instrument viu
2091 2 (31) | referindu-se la faptul că au slujit zeului Baal); 1Sam 7,6 (
2092 3.1 | membrii Bisericii, inclusiv slujitorii ei, trebuie să se recunoască
2093 2.3 | Deutero-Isaia, în cântările slujitorului suferind (Is 42,1-9; 49,
2094 5.2 | ecumenism: "Prin rugăciune smerită cerem iertare de la Dumnezeu
2095 3.4 | răbdătoare şi al blândeţii smerite". (61) ~ Acest
2096 Intro (2) | pocăinţă indivizilor şi societăţilor civile.
2097 4.2 | istorice, diferite timpurile sociologice şi culturale ale acţiunii
2098 5.1 | interpretativ al trecutului se soldează aici cu repercusiuni etice
2099 3.1 | Paul al VI-lea afirmase solemn că, "deşi cuprinde în sânul
2100 5.1 | şi în societatea civilă, solicitând o angajare reînnoită de
2101 3.4 | exprimă în forma cea mai solidă comuniunea poporului lui
2102 3.1 | purificare permanentă şi este solidar cu slăbiciunea celorlalţi: "
2103 3.4 | se roagă, în participarea solidară la cruce, în mărturia comună.
2104 3 | de astăzi sunt alături şi solidari cu cei de ieri în har ca
2105 2 (32) | ş.u. (cf. 2Cr 6,22 ş.u.: Solomon se roagă ca Dumnezeu să
2106 2 (36) | cazul analog al repudierii soţiilor străine de către iudei,
2107 NoPre | Rafael Salazar Cardensa, M. Sp.S., şi Mons. Anton Strukelj.
2108 3.3 | prin spovadă petele sunt spălate. Biserica stă în rugăciune
2109 4.2 | dovedi plină de valenţe speciale pentru prezent, plină de
2110 6.2 | comunităţii ecleziale, trebuie specificaţi printr-un oportun discernământ
2111 4.2 | interpela textele conform specificităţii care o caracterizează, şi
2112 6.3 | mileniu, este legitim să sperăm că responsabilii politici
2113 4.2 | ele un caracter străin. În speţă, când se intenţionează judecarea
2114 1.4 | putere în care temporalul şi spiritualul erau strâns împletite. De
2115 2.1 | astfel încât - citând splendida rugăciune a lui Azaria -
2116 6.1 | lor în ascultarea faţă de splendoarea adevărului mântuitor. ~
2117 2.1 | Evanghelii, ca şi - mai sporadic - în literatura sapienţială
2118 4 | timp. Însă nici nu se poate sprijini pe imaginile din trecut
2119 Intro | Domnului. "Confessio peccati" - sprijinită şi luminată de credinţa
2120 2 (32) | 34,9 (Moise se ruga, spunând: "Iartă vinovăţia şi păcatul
2121 2 (33) | începând de la Exod). Cf. şi spusa populară citată în Ier 31,
2122 5.1 | persoana care o săvârşeşte: ea stabileşte apartenenţa unui act, atribuirea
2123 5.3 | întotdeauna, decisivă este stabilirea adevărului istoric prin
2124 5.3 | istorico-critică. După ce s-au stabilit faptele, va fi necesară
2125 3.3 | iertare: graţie legăturii stabilite de Duhul Sfânt, comuniunea
2126 2.2 | pururea milostiv şi gata să şteargă păcatele. Aceasta este şi
2127 2.2 | chemată să facă primul pas, ştergând ofensa prin iertarea oferită "
2128 5.2 | In 17,21) şi "toţi vor şti că ei sunt discipolii săi" (
2129 1.2 | la convingerea că între ştiinţă şi credinţă există opoziţie. (9)
2130 4.1 | trecutului din punct de vedere al ştiinţei istorice? Pentru a le determina,
2131 4.2 | contribuţiile posibile oferite de ştiinţele istorice şi de metodele
2132 4.2 | atenta şi onesta reconstruire ştiinţifică, liberă de prejudecăţi de
2133 6.3 | aceste acte de căinţă să-i stimuleze şi pe credincioşii din alte
2134 4.1 | pe care le deschide, în stimulul pe care-l oferă în modificarea
2135 6.3 | asemenea acte să contribuie la stoparea elanului evanghelizării
2136 6.3 | mărturisite de Biserică şi să se străduiască să rezolve conflictele printr-un
2137 1.1 | laicii, şi mulţi păstori se străduiau sincer să le corijeze. Însă
2138 6.3 | cultură este întru totul străină de ideea unei cereri de
2139 4.1 | subliniat faptul că ambii sunt străini între ei. Evenimentele sau
2140 2 (33) | aguridă şi fiilor li s-au strepezit dinţii".
2141 5.5 | amplă indiferenţă faţă de strigătul celor săraci în sectoare
2142 1.4 | trăit. Trecutul Bisericii structurează în mare parte prezentul
2143 1.4 | numite "de creştinism" sau la structurile de putere în care temporalul
2144 NoPre | M. Sp.S., şi Mons. Anton Strukelj. Discuţiile generale pe
2145 NoPre | Notă preliminară ~ Studiul cu tema "Biserica şi greşelile
2146 2.1 | ele cuprinzând diferite subcategorii, şi anume: a) texte de mărturisire
2147 NoPre | studiu a fost formată o subcomisie alcătuită din pr. Christopher
2148 NoPre | numeroase întâlniri ale subcomisiei şi în timpul sesiunilor
2149 6.2 | cererea de iertare, atât ca subiecţi cât şi ca destinatari. ~
2150 5.1 | totdeauna liber sau mai puţin subiectiv. Astfel, răul comis adesea
2151 3.2 | spre urmărirea sfinţeniei subiective şi personale. În schimb,
2152 6.2 | necuvenită autoculpabilizare, subliniind faptul că asumarea greşelilor
2153 5.1 | această relaţie a fost substanţial modificată. Rezultatul este
2154 Intro | această privinţă, şi fără a ne substitui judecăţii lui Dumnezeu care
2155 2.2 | întâlnim o mai amplă şi subtilă insistenţă care străbate
2156 Intro | Paul al II-lea adaugă: "Ca succesor al lui Petru, insist ca
2157 2.3 | în cântările slujitorului suferind (Is 42,1-9; 49,1-6; 50,4-
2158 2.4 | a greşelii pentru toate suferinţele şi ofensele de care fiii
2159 2.3 | Eliberarea victimelor şi a celor suferinzi devine partea cea mai amplă
2160 3 (52) | SFÂNTUL TOMA DE AQUINO, Summa theologica, III, q. 8, a.
2161 5.2 | restul este numai "o aramă sunătoare şi un ţambal zăngănitor" (
2162 6.3 | presărată cu intoleranţă, superstiţie, convieţuirea cu puterile
2163 2.1 | care ar trebui făcută. (36) Suportarea maltratărilor trăite de
2164 2.3 | unii israeliţi aveau de suportat datorii insuportabile şi
2165 2.2 | părtaş de istoria în care "supraabundă harul" cf. Rom 5,12-21). ~
2166 4 | întrucât ele sunt adesea supraîncărcate de o emotivitate pasională
2167 4.2 | recunoască în principiul său supranatural, prezent şi operant în toate
2168 5.2 | să fi fost lipsa iubirii supranaturale, a acelei agape. Din moment
2169 5.1 | Astfel, răul comis adesea supravieţuieşte celui care l-a făcut, prin
2170 5.2 | această dragoste este porunca supremă a evangheliei, fără de care
2171 6.1 | întreprindă o activitate susţinută de reînnoire şi de reformă". (94)
2172 4 | responsabilităţi care nu pot fi susţinute din punct de vedere istoric.
2173 2 (32) | Am păcătuit împotriva ta şi ne-ai dat în mâinile
2174 2.2 | trădătorul şi cel care-l tăgăduieşte pe învăţător, chiar dacă
2175 5.2 | o aramă sunătoare şi un ţambal zăngănitor" (1Cor 13,1),
2176 2 (32) | mâinile asupra capului "ţapului adus ca jertfă de ispăşire"
2177 6.2 | acţionează în continente sau ţări unde prezenţa creştină este
2178 3.4 | poate avea pe Dumnezeu ca tată cine nu are Biserica drept
2179 2 (32) | de el însuşi şi de casa tatălui său); Est 4,17 (Estera mărturiseşte: "
2180 5.1 | condamnarea, iubirea şi nicidecum teama. Aici trebuie evidenţiat
2181 2 | apropieri de natură preponderent tematică, pornind de la întrebarea
2182 Intro | scurtă analiză istorică a temei (cap. 1), pentru a putea
2183 6.3 | har şi oricare societate temporală, dar, de asemenea, trebuie
2184 1.1 | sau parţială a pedepselor temporale datorate păcatelor. (4)
2185 1.4 | structurile de putere în care temporalul şi spiritualul erau strâns
2186 5.2 | creştinilor poate apărea tentaţia de a fi călăuziţi, sau chiar
2187 Intro | lor şi rămân tot atâtea tentaţii şi pentru ziua de astăzi. ~
2188 2.1 | vorba despre acel răspândit teocentrism al Bibliei care acordă precedenţă
2189 4 (66) | LONERGAN, Il metodo in teologia, Brescia 1975, 173.
2190 6.2 | diferitele modele istorice ale teologiei misiunii). În plus, trebuie
2191 5.5 | aceste forme de ateism, teoretic şi practic. Constituţia
2192 5.5 | aspectele sale cele mai teoretice, este un proces apărut în
2193 2.3 | sau mai mari de timp, un teritoriu sau un clan să cadă în mâinile
2194 5 | Aceasta recere definirea unor termeni cheie, pe lângă formularea
2195 5.4 | receară "un act de căinţă (teshuva)", (87) şi să devină un
2196 2.3 | jubileului, cu scopul de a apăra ţesutul social al poporului lui
2197 3 (62) | Ad Romanos: SCh 10,124 (TH. CAMELOT, Paris 1958).
2198 3 (52) | SFÂNTUL TOMA DE AQUINO, Summa theologica, III, q. 8, a. 3 ad 2.
2199 NoPre | Mons. Roland Minnerath, pr. Thomas Norris, pr. P. Rafael Salazar
2200 1.4 | predecesorii lor în alte timpuri. Apoi, unii consideră că
2201 4.2 | evenimentelor şi cuvintelor spuse, ţinându-se cont de faptul că o cerere
2202 4.1 | istorico-critică, care să tindă spre folosirea tuturor informaţiilor
2203 3.3 | este scopul final spre care tindem în virtutea pătimirii lui
2204 1.4 | iubirea faţă de Biserică tinerelor generaţii, dacă însăşi Biserica
2205 2.2 | eliberat ca să fim liberi; ţineţi-vă dar bine şi nu vă lăsaţi
2206 6.3 | mesajul creştin, şi trebuie ţinut cont de caracterul său critico-profetic.
2207 5.1 | uneori să condamne unele tipuri de acţiune (cf. Mt 18,15-
2208 1 (4) | Extravagantes communes, lib. V, tit. IX, c. 1 (A. FRIEDBERG,
2209 2 (34) | vinovaţi"; cf. Neh 9,6-37); Tob 3,1-5 (În rugăciunea sa,
2210 2 (34) | 3,1-5 (În rugăciunea sa, Tobia se roagă: "Nu mă pedepsi
2211 5 (75) | Ecumenică de Constantinopol din Tomos Agapes: Vatican - Phanar (
2212 3.3 | următoarea remarcă: "În totalitatea ei, Biserica spune: Iartă-ne
2213 4.1 | trecute": ca atare ele nu sunt totalmente reductibile la instanţele
2214 3.4 | externe, ci mai ales datorită trădărilor, falimentărilor, întârzierilor
2215 2.2 | şi Petru sunt respectiv trădătorul şi cel care-l tăgăduieşte
2216 1.4 | care urcă până la apostoli, tradiţie normativă pentru credinţa
2217 2 | aşa cum se prezintă ea în tradiţiile Noului Testament. (30) Natura
2218 4.1 | înţelegerea trecutului se traduce în aplicarea sa la prezent:
2219 5.4 | apostolii; că Biserica îşi trage seva din rădăcinile acelui
2220 1.2 | nici tuturor evreilor care trăiau pe atunci, fără deosebire,
2221 5.2 | imperativul unităţii şi trăiesc "convertirea interioară", "
2222 2.2 | comportament bun, pentru o trăire la cel mai înalt nivel de
2223 6.1 | experienţa pe care ea a trăit-o şi o trăieşte privitor la
2224 3.1 | istorie, dar în acelaşi timp o transcende. Numai 'cu ochii credinţei'
2225 5.4 | eforturilor pentru a fi "transformaţi, reînnoindu-ne mintea" (
2226 1.4 | dintre ei se întreabă cum să transmită iubirea faţă de Biserică
2227 5.1 | săvârşit actul: adică ea, nu se transmite prin naştere, şi din acest
2228 1.4 | fundamentate în revelaţie şi în transmiterea sa vie în credinţa Bisericii.
2229 5 (81) | Acest subiect este tratat riguros în declaraţia Nostra
2230 3 (56) | Inni di lode alla Chiesa tratti dal primo millennio della
2231 2.3 | condiţii foarte precare trebuiau "să se răscumpere" de propriile
2232 Conclu | adevăr, Biserica "nu poate trece pragul noului mileniu fără
2233 5.3 | ce priveşte omisiunea sau trecerea cu vederea din slăbiciune
2234 4.1 | memoria devine capabilă să trezească un nou viitor. ~
2235 2.1 | precum şi animozitatea trezită în felul acesta, ar putea,
2236 2.3 | structură socială formată din triburi, clanuri şi familii, apar
2237 2 (33) | mărturisire naţională putem face trimitere la: 2Re 22,13 (cf. 2Cr 34,
2238 3.2 | Prima - fundamentată în trimiterile Fiului şi Duhului - garantează
2239 5.2 | legea vieţii Dumnezeului trinitar revelată lumii de Fiul (
2240 3.1 | care participă la viaţa trinitară şi face astfel încât cei
2241 Intro | Cristos Isus - al cărui trup mistic prelungit în istorie
2242 2.1 | afirma: "'Binecuvântat să fii tu, Doamne, Dumnezeul părinţilor
2243 3.1 | nostra, sed fidem Ecclesiae tuae!". Prin urmare, în unitatea
2244 6.1 | menţionate. Oricum, nu trebuie uitat niciodată preţul plătit
2245 1 (26) | Acest ultim aspect apare în TMA numai
2246 6.2 | că eventualii destinatari umani, mai ales dacă sunt colectivi,
2247 5.5 | epoca actuală prezintă multe umbre". (88) Printre acestea,
2248 3.3 | continui ~ Fără a umbri această sfinţenie, trebuie
2249 Conclu | înţeleasă ca ostentaţie a unei umilinţe prefăcute, nici ca renegare
2250 3.4 | în comuniune fraternă, în unanimitatea care se roagă, în participarea
2251 3 (59) | carissimi, tenete omnes unanimiter Deum Patrem, et matrem Ecclesiam" (
2252 6.2 | comportament contrar evangheliei a uneia sau mai multor persoane
2253 Intro | profundă comuniune - este unica mamă în har care-şi asumă
2254 Intro | sensibilităţi diferite în cadrul unicei credinţe catolice, elaborând
2255 Intro | şi cu el în Isus Cristos, unicul Mântuitor al lumii, şi să
2256 Intro | conducerea păstorilor şi unificată în profunzimea misterului
2257 4.2 | fundamentează şi pe acţiunea unificatoare a Duhului lui Dumnezeu şi
2258 Intro | cum trebuie el determinat, unind corect judecata istorică
2259 3.2 | sfinţească (cf. Ef 5,25); a unit-o cu sine ca pe trupul său
2260 4.2 | Natural, caracterul puternic unitar al orizontului hermeneutic
2261 5.1 | actele umane sau dinamicile unite lor, va trebui să intrăm
2262 3.1 | cei botezaţi să se simtă uniţi între ei deşi sunt în diversitatea
2263 2.4 | nu găsesc o confirmare univocă în mărturia biblică. Totuşi
2264 3.3 | felul acesta, sfinţenia unora influenţează creşterea în
2265 2.3 | pentru a-l prezenta pe Cel Uns drept vestitorul lui Dumnezeu
2266 2.1 | ale poporului pe buzele unuia sau mai multor şefi (religioşi),
2267 1 (18) | Cf. Enciclica Ut unum sint, din 25 mai 1995, nr.
2268 6.3 | dramatice, alimentate de ură şi de amintirea rănilor
2269 1.4 | numai din tradiţia care urcă până la apostoli, tradiţie
2270 6.3 | este recunoscută o atare urgenţă. Ioan Paul al II-lea afirmă: "
2271 2.2 | discipol al lui Cristos care va urma, discipol aflat în dificultate,
2272 3.2 | ajută pe credincioşi spre urmărirea sfinţeniei subiective şi
2273 2 | pornind de la întrebarea următoare: care este punctul forte
2274 3.3 | pelagienilor, sfântul Augustin face următoarea remarcă: "În totalitatea
2275 2.2 | discipolilor chemaţi să-l urmeze pe Isus, care oscilează
2276 Intro | introduceri credem că ar fi util să amintim finalitatea ultimă
2277 2.3 | Domnul Dumnezeul vostru, care v-am scos din ţara Egiptului,
2278 2 (32) | lui Moise şi Aron: "Acum văd că am păcătuit! Domnul este
2279 5.2 | divizări între creştini într-o vădită contradicţie cu voinţa explicită
2280 2 (34) | fărădelegilor lor" [v.7] "Vai nouă, căci am păcătuit" [
2281 5.3 | Cererea de iertare este valabilă în ceea ce priveşte omisiunea
2282 4.2 | se poate dovedi plină de valenţe speciale pentru prezent,
2283 Conclu | umilinţă, este una din marile valori capabile să-i reunească
2284 5.3 | va fi necesară evaluarea valorii lor spirituale şi morale,
2285 3 | unei vieţi inspirate de valorile credinţei, ci priveliştea
2286 5.3 | discernământ evanghelic adecvat valorilor culturale ale popoarelor,
2287 3.3 | păcătoşi în faţa lui, ca vameşul (cf. Lc 18,13). Cererea
2288 3.4 | Dumnezeu". (57) Acestei vaste tradiţii, căreia aceste
2289 6.3 | amintirea rănilor adesea vechi, să se lase călăuzite de
2290 2.1 | Biblie, atât în naraţiunile Vechiului Testament, cât şi în Psalmi,
2291 1 (6) | de ani. Clement al VI-lea vede în jubileul eclezial "împlinirea
2292 4 | pe imaginile din trecut vehiculate de opinia publică, întrucât
2293 3.4 | sfântă mamă vrednică de veneraţie, Biserica, este asemenea
2294 3 (60) | manet mater aeterni semine verbi concipiens populos et pariter
2295 4 (65) | ce urmează H.G. GADAMER, Verita e metodo, Milano 1985.
2296 3.4 | primeşte sămânţa Cuvântului veşnic, poartă popoarele în sânul
2297 2.3 | Dumnezeu trimis să ducă "vestea cea bună" celor săraci,
2298 6.3 | Bisericii, misiunea sa de vestire a mântuirii, mărturia ei
2299 5.3 | instrumente improprii pentru vestirea adevărului revelat sau nu
2300 5.2 | pentru cauza preasfântă a vestirii evangheliei la toată făptura". (70) ~
2301 2.3 | prezenta pe Cel Uns drept vestitorul lui Dumnezeu trimis să ducă "
2302 2 (35) | şi cugetarea la lucruri viclene".
2303 2.3 | exod. ~ Eliberarea victimelor şi a celor suferinzi devine
2304 3.1 | Dumnezeu - are nevoie de vigilenţă şi de purificare permanentă
2305 1.2 | responsabilitatea celor vii pentru greşelile trecute.
2306 1.1 | celebrare sub Bonifaciu al VIII-lea, în anul 1300, pelerinajul
2307 2 (32) | ierte eventualele păcate viitoare ale poporului); 2Cr 28,13 (
2308 3.1 | altfel are puterea de a-i vindeca pe fiii săi prin sângele
2309 2 (31) | plângându-se de hrană, s-a făcut vinovat de "păcat" pentru că a vorbit
2310 1.1 | de care ele însele erau vinovate. Un exemplu celebru ne este
2311 2 (32) | se ruga, spunând: "Iartă vinovăţia şi păcatul nostru"); Lev
2312 2.2 | fundamentală, unită cu ideea de vinovăţie şi prezentă pe larg în Noul
2313 6.1 | scop, este bine ca memoria vinovăţiei să cuprindă toate greşelile
2314 5.3 | ce priveşte situaţiile de violare a drepturilor umane fundamentale.
2315 6.3 | plină de violenţe, genocid, violări ale drepturilor umane şi
2316 6.3 | istoria omenirii este plină de violenţe, genocid, violări ale drepturilor
2317 5.3 | 5.3. Folosirea violenţei în slujba adevărului ~
2318 5.3 | denunţarea nedreptăţilor şi violenţelor: "Există apoi lipsa de discernământ
2319 3 (54) | SFÂNTUL AMBROZIE, De virginitate 8,48: PL 16,278D: "Caveamus
2320 3 (58) | Mariae similis, et parit et Virgo est. Ex illa nati estis
2321 Conclu (99) | homo: vita autem hominis visio Dei": SFÂNTUL IRINEU DIN
2322 Conclu (99) | Gloria Dei vivens homo: vita autem hominis visio Dei":
2323 1.4 | neecleziale, ca semne de vitalitate şi de autenticitate ale
2324 Conclu (99) | Gloria Dei vivens homo: vita autem hominis
2325 3.1 | Ansamblul aspectelor vizibile şi istorice se raportează
2326 3.4 | Conform acestei viziuni, Biserica se realizează
2327 Intro | inimii şi a vieţii conform voinţei Domnului. Ea poate să facă
2328 6.3 | poate fi decât unitatea voită de Domnul. În această perspectivă
2329 1.3 | au consimţit la ea în mod voluntar, prin acţiuni sau omisiuni,
2330 4.1 | se intenţionează să i se vorbească. În acest scop este necesar
2331 2 (31) | vinovat de "păcat" pentru că a vorbit împotriva Domnului şi împotriva
2332 NoPre | Teologică Internaţională, prin vot scris, şi a fost apoi prezentat
2333 3.4 | cuvinte: "Această sfântă mamă vrednică de veneraţie, Biserica,
2334 3.1 | diferenţă fundamentală: "În vreme ce Cristos, sfânt, nevinovat
2335 2.3 | putem îndoi să fi fost pusă vreodată în practică pe deplin!):
2336 2.3 | înstrăinat şi îndepărtat pe vreun israelit, odinioară sclav,
2337 3 (54) | igitur, ne lapsus noster vulnus Ecclesiae fiat". Despre "
2338 2.3 | vostru" (Lev 25,38; cf. vv. 42.45). Celebrarea jubileului
2339 1.1 | predecesorului său imediat, Leon al X-lea, şi ale curiei sale, fără
2340 1 (29) | civitate Dei I,35: CCL 47,33; XI,1: CCL 48,321; XIX, 26:
2341 5.2 | În schisma din secolul al XI-lea, factorii culturali şi istorici
2342 1 (5) | 30 aprilie 1774); LEON AL XII-LEA, Scrisoarea Quod hoc ineunte (
2343 1 (5) | Cf. BENEDICT AL XIV-LEA, Scrisoarea Salutis nostrae (
2344 1 (29) | 47,33; XI,1: CCL 48,321; XIX, 26: CCL 48,696.
2345 5.1 | începând din secolul al XVIII-lea, această relaţie a fost
2346 1 (19) | sclavi negri (Discurs la Yaoundé, 13 august 1985).
2347 3.4 | şi nepieritoare pe fiii zămisliţi de la Duhul Sfânt şi născuţi
2348 5.2 | aramă sunătoare şi un ţambal zăngănitor" (1Cor 13,1), o atare lipsă
2349 1 (19) | din 21 octombrie 1992). Zece ani mai înainte ceruse deja
2350 2 (32) | pentru că am dat slavă zeilor lor"); 2Mac 7,18.32 (Martirii
2351 2 (31) | referindu-se la faptul că au slujit zeului Baal); 1Sam 7,6 (poporul
2352 1.4 | lor faţă de Biserică pare zguduită. Unii dintre ei se întreabă
2353 2 (34) | a lui Esdra, v. 7: "Din zilele părinţilor noştri şi până
|