5.4. Creştinii şi evreii
          Unul din domeniile care recere o examinare specială de conştiinţă este raportul dintre creştini şi evrei. (⁸¹) Relaţia Bisericii cu poporul evreu este diferită de cea pe care o împărtăşeşte cu orice altă religie. (⁸²) Şi totuşi "istoria relaţiilor dintre evrei şi creştini este o istorie frământată [...]. În realitate, bilanţul acestor relaţii din timpul celor două milenii a fost mai degrabă negativ". (⁸³) Ostilitatea sau neîncrederea a numeroşi creştini faţă de evrei în decursul timpului este un fapt istoric dureros şi este cauză a unei profunde păreri de rău pentru creştinii conştienţi de faptul că "Isus era un descendent al lui David; că din poporul evreu s-au născut Fecioara Maria şi apostolii; că Biserica îşi trage seva din rădăcinile acelui măslin bun în care au fost altoite ramurile măslinului sălbatic al neamurilor (cf. Rom 11,17-24); că evreii sunt dragii şi iubiţii noştri fraţi, şi că, într-un anumit sens, sunt cu adevărat 'fraţii noştri mai mari' ". (⁸⁴)
          Shoah a fost desigur rezultatul unei ideologii păgâne, care era nazismul, ideologie animată de un inuman antisemitism, care nu numai că dispreţuia credinţa, ci şi nega însăşi demnitatea umană a poporului evreu. Totuşi "trebuie să ne întrebăm dacă persecuţia nazismului faţă de evrei nu a fost cumva facilitată de prejudecăţile antievreieşti prezente în minţile şi în inimile unor creştini [...]. Oare creştinii au oferit orice asistenţă posibilă celor persecutaţi, şi în special evreilor?". (⁸⁵) Fără îndoială, au fost mulţi creştini care şi-au riscat viaţa pentru a-i salva şi a-i ajuta pe cunoscuţii lor evrei. Însă pare la fel de adevărat că, "alături de aceşti curajoşi bărbaţi şi femei, rezistenţa spirituală şi acţiunea concretă a altor creştini nu a fost aceea care s-ar fi putut aştepta de la discipolii lui Cristos". (⁸⁶) Această realitate constituie un astfel de apel adresat conştiinţei tuturor creştinilor de astăzi încât să receară "un act de căinţă (teshuva)", (⁸⁷) şi să devină un imbold la dublarea eforturilor pentru a fi "transformaţi, reînnoindu-ne mintea" (Rom 12,2) şi pentru a menţine o "memorie morală şi religioasă" referitor la rana produsă evreilor. În acest domeniu, tot ceea ce s-a realizat deja va putea fi confirmat şi aprofundat.