Istorici optimişti şi superficiali au slăbit reacţia popoarelor libere în faţa intrigilor ţesute de comunismul internaţional

În sfârşit, tot aceşti nemulţumiţi se vor adresa autorităţilor publice din ţările bogate ale Occidentului, întrebându-le de ce au făcut atât de puţin pentru a elibera acest număr nesfârşit de victime din noaptea deasă şi fără sfârşit a sclaviei sovietice.

Ştim prea bine că acum aceste autorităţi publice – mereu surâzătoare, bine odihnite, bine spălate şi bine hrănite – ar răspunde jovial: “Dar cum! Tocmai pe noi! Pe noi, care am trimis guvernelor voastre atâţia bani, cărora v-am acordat atâtea credite, de la care am acceptat ca bune atâtea mărfuri defecte lucrate în fabricile voastre inferioare! Numai ca să vă mai potolim foamea! Tocmai nouă ne adresaţi această acuzaţie nesocotită? Şi vor adăuga: “Adresaţi-vă la ONU, adresaţi‑vă la UNESCO şi la atâtea alte instituţii care sunt atât de preocupate de drepturile omului; priviţi câte proclamaţii pompoase şi corect redactate, din punct de vedere literar, am răspândit în tot Occidentul, protestând împotriva situaţiei în care vă aflaţi… Toate acestea nu v-au fost de ajuns?”

Dacă aceşti amabili prepotenţi ai Occidentului îşi închipuie că vor frâna în acest fel obiecţiile cu care vor fi fără îndoială asaltaţi, se înşeală.