Nu au cercetat nimic?

În clipa de faţă, din câte se pare, dezvăluirile făcute publicului larg de către aceşti vizitatori lăsau să se înţeleagă că în nici un moment de pe parcursul acestor vizite nu au încercat să ia cunoştinţă directă de condiţiile în care trăiau ruşii şi celelalte popoare subjugate. Nu văzuseră rândurile interminabile care, în dimineţile friguroase, se formau la uşile măcelăriilor, panificaţiilor, farmaciilor, în aşteptarea mărfurilor de o calitate mizerabilă şi insuficiente, pe care se bucurau că le pot cumpăra de parcă le-ar fi primit în dar. Nu au observat zdrenţele cu care erau îmbrăcaţi săracii. Nu au remarcat că cetăţeanul era lipsit de orice libertate. Nu i-a impresionat tăcerea tristă şi generală a oamenilor, teama de a vorbi, de frica brutalităţii şi a suspiciunii poliţiei? Nu i-au întrebat pe stăpânii puterii sovietice, ei, susţinătorii comunismului în diferite naţiuni ale lumii libere, de ce există atâta control al poliţiei, dacă regimul era într-adevăr “popular”? Iar dacă nu, de ce era atât de nepopular acest regim care folosea enorme mijloacele propagandistice pentru a convinge Occidentul că ruşii realizaseră în sfârşit dreptatea socială perfectă, într-un paradis al abundenţei de resurse capabil să satisfacă toată lumea?