Titlul,Capitolul, Art., Can.
1 XII,1, 1,423| Can. 423 - (634 § 1) Mănăstirea, confederaţia monastică,
2 XII,1, 1,432| Can. 432 - (= 706 § 3) Mănăstirea dependentă, casa sau provincia
3 XII,1, 2,433| monastice.~ § 2. Mănăstirea sui iuris este cea care
4 XII,1, 2,436| autorităţii căreia îi este supusă mănăstirea sui iuris şi al Episcopului
5 XII,1, 2,437| 3. (612) Pentru ca mănăstirea să fie transformată pentru
6 XII,1, 2,438| Episcopului eparhial, dacă mănăstirea este de drept eparhial,
7 XII,1, 2,438| Preşedintelui confederaţiei, dacă mănăstirea este confederată, rămânând
8 XII,1, 2,438| Apostolic.~ § 3. Mănăstirea auxiliară poate fi desfiinţată
9 XII,1, 2,438| dependente desfiinţate trec la mănăstirea sui iuris; decizia privitoare
10 XII,1, 2,444| consimţământul consiliului său, dacă mănăstirea este filială, iar dacă mănăstirea
11 XII,1, 2,444| mănăstirea este filială, iar dacă mănăstirea este auxiliară cu consultarea
12 XII,1, 2,446| Superiorul va locui în mănăstirea proprie şi nu o va părăsi
13 XII,1, 2,447| 3° Despre admiterea în mănăstirea sui iuris şi despre noviciat~
14 XII,1, 2,452| exceptând cazul în care mănăstirea a prevăzut altfel cu privire
15 XII,1, 2,454| din orice motiv, părăseşte mănăstirea.~
16 XII,1, 2,456| Can. 456 - § 1. Mănăstirea sui iuris poate avea propriii
17 XII,1, 2,461| poate părăsi în mod liber mănăstirea sui iuris, sau poate fi
18 XII,1, 2,468| Superiorului, va trebui să răspundă mănăstirea; însă dacă a contractat
19 XII,1, 2,472| locului unde este situată mănăstirea, chiar şi dacă este dependentă,
20 XII,1, 2,478| autorităţii căreia îi este supusă mănăstirea.~
21 XII,1, 2,485| voinţei pustnicului.~7° Despre mănăstirea stavropighie~
22 XII,1, 2,486| sui iuris.~ § 2. Mănăstirea stavropighie este supusă
23 XII,1, 2,487| aceleiaşi autorităţi; dacă însă mănăstirea la care se trece este supusă
24 XII,1, 2,488| dezlegat de obligaţiile faţă de mănăstirea anterioară, îşi însuşeşte
25 XII,1, 2,488| ori se va reîntoarce la mănăstirea precedentă.~ § 3.
26 XII,1, 2,488| 544 şi 545.~ § 4. Mănăstirea sui iuris pe care o părăseşte
27 XII,1, 2,489| autoritatea căreia îi este supusă mănăstirea, după ce l-a audiat pe Superiorul
28 XII,1, 2,490| autoritatea căreia îi este supusă mănăstirea, din motive grave, respectând
29 XII,1, 2,492| cere indultul de a părăsi mănăstirea şi de a reveni la viaţa
30 XII,1, 2,493| 692) Indultul de a părăsi mănăstirea şi de a reveni la viaţa
31 XII,1, 2,493| Dacă membrul care a părăsit mănăstirea şi a revenit la viaţa lumească
32 XII,1, 2,494| obţinut indultul de a părăsi mănăstirea şi de a reveni la viaţa
33 XII,1, 2,496| grave, vrea să părăsească mănăstirea şi să revină la viaţa lumească,
34 XII,1, 2,496| acorda indultul de a părăsi mănăstirea şi de a reveni la viaţa
35 XII,1, 2,497| aceasta, autoritatea căreia mănăstirea îi este imediat supusă.~
36 XII,1, 2,498| autorităţii căreia îi este supusă mănăstirea.~ § 3. Membrului
37 XII,1, 2,498| autoritatea căreia îi este supusă mănăstirea hotărăşte altfel.~
38 XII,1, 2,500| autoritatea căreia îi este supusă mănăstirea.~
39 XII,1, 2,503| Cel care a părăsit legitim mănăstirea sau a fost demis legitim
40 XII,1, 2,503| aceasta.~ § 2. Totuşi, mănăstirea va respecta echitatea şi
41 XII,1, 2,545| trei ani de noviciat în mănăstirea sui iuris la care trece.~ §
|