CAPITOLUL
V
DESPRE TERMENII DE JUDECATĂ, AMÂNARE ŞI LOC
Can. 1124 - § 1. (1465) Termenii
constituiţi de lege pentru perimarea drepturilor nu pot fi prelungiţi
şi nici nu pot fi restrânşi în mod valid decât la
cererea părţilor.
§ 2. Ceilalţi
termeni, însă, înaintea trecerii lor, pot fi prelungiţi
de judecător din motive juste, după audierea sau cererea părţilor,
însă nu pot fi restrânşi valid niciodată decât
cu consimţământul părţilor.
§ 3. Judecătorul se
va îngriji, de asemenea, ca un proces să nu dureze prea mult din
cauza amânărilor.
Can.
1125 - (= 1466) Dacă legea nu a stabilit termeni
pentru desfăşurarea actelor procesuale, judecătorul trebuie
să le determine, ţinând seama de natura fiecărui act.
Can.
1126 - (= 1467) Dacă în ziua indicată
pentru un act judecătoresc tribunalul este închis, se
subînţelege că termenul se prelungeşte la prima zi
următoare de lucru.
Can.
1127 - (cf 1468) Sediul tribunalului va fi, pe cât
posibil, stabil şi deschis în orele stabilite, respectând
normele stabilite, pentru acestea, de dreptul particular.
Can.
1128 - § 1. (= 1469) Judecătorul expulzat cu
forţa din teritoriul său, sau împiedicat să-şi
exercite puterea judecătorească, poate să-şi exercite
puterea în afara teritoriul său şi să emită
sentinţe, înştiinţându-l totodată despre
aceasta pe Episcopul eparhial al locului.
§ 2. Pe lângă
acestea, judecătorul poate să se deplaseze şi în afara
teritoriului propriu, pentru o cauză justă şi după audierea
părţilor, pentru a dobândi probe, totuşi cu permisiunea
Episcopului eparhial al locului, pe care-l va vizita, şi în sediul
indicat de acelaşi [Episcop].
|