CAPITOLUL
VII
DESPRE ADUNAREA PATRIARHALĂ
Can. 140 - Adunarea Patriarhală
este o grupare consultativă a întregii Biserici pe care o
prezidează Patriarhul şi care prestează, prin opera sa, ajutor
Patriarhului şi Sinodului Episcopilor Bisericii patriarhale în
rezolvarea problemelor mai importante, mai ales în ceea ce priveşte
formele şi metodele apostolatului, dar şi disciplina
bisericească, potrivindu-le circumstanţelor timpului prezent şi
binelui comun propriei Biserici, ţinând cont şi de binele comun
al întregului teritoriu unde există mai multe Biserici sui iuris.
Can.
141 - Adunarea patriarhală trebuie convocată cel
puţin o dată la cinci ani, cu consimţământul
Sinodului permanent sau al Sinodului Episcopilor Bisericii patriarhale, de
câte ori Patriarhul consideră că e util.
Can.
142 - § 1. Patriarhul este cel care convoacă adunarea
patriarhală, o prezidează, o transferă, o prelungeşte, o
suspendă şi o dizolvă; însuşi Patriarhul numeşte
vicepreşedintele care, în absenţa Patriarhului, prezidează
adunarea.
§ 2. Când Scaunul
patriarhal devine vacant, adunarea patriarhală se suspendă prin
dreptul însuşi, până când noul Patriarh va
hotărî referitor la aceasta.
Can.
143 - § 1. La adunarea patriarhală sunt
convocaţi:
1° Episcopii eparhiali
şi ceilalţi Ierarhi ai locului;
2° Episcopii titulari;
3° Preşedinţii
confederaţiilor monahale, Superiorii generali ai institutelor de
viaţă consacrată precum şi Superiorii
mănăstirilor sui iuris;
4° rectorii
universităţilor de studii catolice şi ai
universităţilor de studii bisericeşti şi de asemenea
decanii facultăţilor de teologie şi de drept canonic, care
îşi au sediul în interiorul limitelor teritoriului Bisericii a
cărei adunare se ţine;
5° rectorii seminarelor
majore;
6° din fiecare eparhie,
cel puţin unul dintre preoţi, mai ales parohi, înscrişi
în aceeaşi eparhie, unul dintre călugări sau dintre
membrii societăţilor de viaţă comunitară după
model călugăresc, precum şi doi laici, exceptând cazul
în care statutele prevăd un număr mai mare; toţi
aceştia sunt desemnaţi în modul stabilit de Episcopul eparhial,
şi dacă este vorba de membrii unui institut călugăresc sau
a unei societăţi de viaţă comunitară după model
călugăresc, cu consimţământul Superiorului competent.
§ 2. Toţi cei care
sunt convocaţi la adunarea patriarhală trebuie să participe la
aceasta, exceptând cazul în care au un impediment just, pe care
trebuie să-l facă cunoscut Patriarhului; Episcopii eparhiali,
însă, pot trimite în locul lor un procurator.
§ 3. La adunarea
patriarhală pot fi invitate persoane ce aparţin unei alte Biserici
sui iuris, şi să participe la aceasta, conform normei statutelor.
§ 4. La adunarea
patriarhală pot fi invitaţi câţiva observatori ai
Bisericilor sau Comunităţilor acatolice.
Can.
144 - § 1. Rămânând neschimbat dreptul
oricărui credincios creştin de a indica chestiuni Ierarhilor, numai
Patriarhul sau Sinodul Episcopilor Bisericii patriarhale determină
argumentele de tratat în adunarea patriarhală.
§ 2. Patriarhul este cel
care, prin comisii oportune şi consultări prealabile, se
îngrijeşte ca toate chestiunile să fie pregătite
corespunzător şi să fie trimise din timp membrilor
adunării.
Can.
145 - Adunarea patriarhală va avea propriile statute
aprobate de Sinodul Episcopilor Bisericii patriarhale, care să
conţină normele necesare pentru atingerea scopului adunării.
|