Art.
II
Despre curia eparhială
Can. 243 - § 1. (cf 469) Episcopul
eparhial trebuie să aibă aproape de sediul său curia
eparhială care îl ajută în conducerea eparhiei
încredinţată lui.
§ 2. Aparţin de
curia eparhială Protosincelul, Sincelii, Vicarul judecătoresc,
economul eparhial şi consiliul pentru problemele economice, cancelarul,
judecătorii eparhiali, promotorul dreptăţii şi
apărătorul legăturii, notarii şi alte persoane care sunt
angajate de Episcopul eparhial pentru a îndeplini corect funcţiunile
curiei eparhiale.
§ 3. Episcopul eparhial
poate constitui şi alte funcţii în curia eparhială cerute
de necesităţile sau utilitatea eparhiei.
Can.
244 - § 1. (= 470) Numirea şi îndepărtarea
din funcţii a acelora care exercită o funcţie în curia
eparhială îi revine Episcopului eparhial.
§ 2. (= 471) Toţi
cei care sunt admişi la funcţii în curia eparhială
trebuie:
1° să facă
promisiunea că îşi vor îndeplini cu fidelitate
funcţia, în modul determinat de drept sau de Episcopul eparhial;
2° să respecte
secretul, în limitele şi în modurile determinate de drept sau
de Episcopul eparhial.
1°
Despre Protosincel şi despre Sinceli
Can. 245 - (= 475 § 1) În
fiecare eparhie se va constitui Protosincelul, astfel încât, cu
puterea ordinară vicarială cu care este înzestrat conform
normei dreptului comun, să-l ajute pe Episcopul eparhial în
conducerea întregii eparhii.
Can.
246 - (cf 476) Ori de câte ori o cere corecta
conducere a eparhiei, pot fi constituiţi unul sau mai mulţi Sinceli,
adică cei care prin dreptul însuşi au aceiaşi putere pe
care dreptul comun o atribuie Protosincelului pentru o parte determinată a
eparhiei sau pentru un anumit tip de probleme sau în privinţa
credincioşilor creştini înscrişi într-o altă
Biserică sui iuris sau a unei determinat grup de persoane.
Can.
247 - § 1. (477 § 1 a) Protosincelul şi Sincelii sunt
numiţi în mod liber de către Episcopul eparhial şi pot fi
înlăturaţi de el în mod liber, rămânând
neschimbat can. 215, §§ 1 şi 2.
§ 2. (cf 478 § 1)
Protosincelul şi Sincelul vor fi sacerdoţi celibatari,
exceptând cazul în care dreptul particular al propriei Biserici sui
iuris stabileşte altfel, pe cât posibil dintre clericii
înscrişi eparhiei, în vârstă de peste treizeci de
ani, doctori sau licenţiaţi, sau cel puţin competenţi
într-o ştiinţă sacră oarecare, recomandaţi de
doctrina lor sănătoasă, integritatea morală,
înţelepciunea şi experienţa în tratarea problemelor.
§ 3. (= 478 § 2 b)
Funcţia de Protosincel sau de Sincel nu va fi conferită rudelor de
sânge ale Episcopului eparhial, până la gradul patru inclusiv.
§ 4. Episcopul eparhial
poate lua Protosincelul sau Sincelii chiar şi dintr-o altă eparhie
sau dintr-o altă Biserică sui iuris, însă cu
consimţământul Episcopului lor eparhial.
Can.
248 - § 1. (cf 479 § 1-2) Exceptând cazul în
care dreptul comun stabileşte în mod expres altfel, Protosincelului
în întreaga eparhie, iar Sincelilor în cadrul funcţiei
conferite lor, le revine aceeaşi putere executivă de conducere pe
care o are Episcopul eparhial, cu excepţia acelor probleme pe care
Episcopul eparhial le-a rezervat sieşi sau altora, sau care prin drept
necesită mandatul său special, care, dacă nu este obţinut,
actul pentru care este cerut un asemenea mandat este nul.
§ 2. Protosincelului
şi Sincelilor, în cadrul competenţei lor, le revin şi
facultăţile obişnuite acordate de Scaunul Apostolic Episcopului
eparhial, precum şi executarea rescriptelor Scaunului Apostolic sau ale
Patriarhului, exceptând cazul în care a fost dată în mod
expres o altă dispoziţie sau a fost ales pentru sârguinţa
personală a Episcopului eparhial.
Can.
249 - (= 480) Protosincelul şi Sincelii trebuie
să raporteze Episcopului eparhial atât principalele probleme de
îndeplinit cât şi cele îndeplinite, şi
niciodată să nu acţioneze contra voinţei şi
intenţiei sale.
Can.
250 - Protosincelii şi Sincelii preoţi,
cât timp deţin funcţia, au privilegiile şi însemnele
primei demnităţi după cea episcopală.
Can.
251 - § 1. (= 481 § 1) Protosincelul şi Sincelii
îşi pierd funcţia prin trecerea timpului determinat, prin
renunţare sau prin îndepărtare, acceptate de Episcopul
eparhial.
§ 2. În timpul
vacanţei scaunului eparhial, cu privire la Protosincel şi la Sinceli,
se va respecta can. 224.
§ 3. (481 § 2) În
timp ce este suspendată funcţia Episcopului eparhial, este suspendată
şi puterea Protosincelului şi a Sincelilor, exceptând cazul
în care sunt Episcopi hirotoniţi.
2°
Despre cancelar şi ceilalţi notari şi despre arhiva curiei
eparhiale
Can. 252 - § 1. (= 482) În curia
eparhială va fi constituit cancelarul, care va fi preot sau diacon, a
cărui principală datorie este, exceptând cazul în care
este stabilit altfel de dreptul particular, de a se îngriji ca actele
curiei să fie redactate şi puse în ordine şi păstrate
în arhiva curiei eparhiale.
§ 2. Dacă se
consideră necesar, cancelarului îi poate fi dat un ajutor, care se
va numi vicecancelar.
§ 3. Cancelarul precum
şi vicecancelarul sunt prin dreptul însuşi notari ai curiei
eparhiale.
Can.
253 - § 1. (= 483) Pe lângă cancelar pot fi
constituiţi alţi notari a căror semnătură conferă
garanţie oficială, şi anume: fie pentru orice act, fie numai
pentru actele juridice, fie numai pentru actele unei cauze determinate sau ale
unei chestiuni.
§ 2. Notarii trebuie
să aibă o reputaţie integră şi mai presus de orice
suspiciune; în cauzele în care poate fi în discuţie
reputaţia unui cleric, notarul trebuie să fie sacerdot.
Can.
254 - (= 484) Notarii sunt cei care:
1° redactează actele
şi documentele cu privire la decrete, dispoziţii, obligaţii sau
altele care cer opera lor;
2° întocmesc cu
fidelitate procese verbale cu privire la cele săvârşite şi
semnează actele referitoare la aceste lucruri cu indicarea locului, zilei,
lunii şi anului;
3° prezintă actele
şi documentele, respectând cele prescrise, celor care cer acest
lucru în mod legitim, şi declară copiile lor conforme cu
originalul.
Can.
255 - (= 485) Cancelarul şi ceilalţi notari pot
fi înlăturaţi în mod liber din funcţie de către
Episcopul eparhial, însă nu de către Administratorul eparhiei,
exceptând cazul în care are consimţământul
colegiului consilierilor eparhiali.
Can.
256 - § 1. (cf 486 § 2) Episcopul eparhial va constitui
într-un loc sigur arhiva curiei eparhiale, în care vor fi
păstrate documentele referitoare la treburile eparhiei.
§ 2. Va fi întocmit
cu toată grija şi atenţia inventarul documentelor care sunt
păstrate în arhiva curiei eparhiale, cu un scurt rezumat al lor.
Can.
257 - § 1. (= 487) Arhiva curiei eparhiale va fi
închisă iar cheia de la aceasta o va avea Episcopul eparhial şi
cancelarul; nimănui nu îi este permis să intre în aceasta
fără permisiunea Episcopului eparhial sau a Protosincelului
împreună cu cancelarul.
§ 2. Este dreptul celor
interesaţi să primească, personal sau prin procurator, o copie
autentică după documentele care prin natura lor sunt publice, sau
care privesc starea persoanei lor.
Can.
258 - (cf 488) Nu este permis să se scoată din
arhiva curiei eparhiale documente decât pentru scurt timp şi,
în plus, cu permisiunea Episcopului eparhial sau a Protosincelului
împreună cu cancelarul.
Can.
259 - § 1. (= 489) În curia eparhială va
exista, de asemenea, o arhivă secretă, sau, cel puţin în
arhiva curiei eparhiale un dulap închis în întregime şi
încuiat, care să nu poată fi înlăturat din loc
[sic!], şi în care vor fi păstrate documentele ce trebuie
ţinute sub secret.
§ 2. În fiecare an
se vor distruge actele procedurilor folosite pentru aplicarea de pedepse
în materie de morală acuzaţilor decedaţi sau care s-au
concluzionat în urmă cu un deceniu, păstrând un scurt
rezumat asupra faptei şi textul sentinţei definitive sau al
decretului.
Can.
260 - § 1. (= 490) Numai Episcopul eparhial va avea cheia
de la arhiva secretă sau de la dulapul secret.
§ 2. În timp ce
scaunul eparhial este vacant nu se va deschide arhiva secretă sau dulapul
secret, exceptând cazul de adevărată necesitate, de către
însuşi Administratorul eparhiei.
§ 3. Din arhiva
secretă sau din dulapul secret nu se vor scoate documente.
Can.
261 - § 1. (= 491 § 1) Episcopul eparhial se va
îngriji ca actele şi documentele arhivelor bisericilor catedrale,
parohiale şi a celorlalte existente în limitele teritoriului
eparhiei să fie păstrate cu grijă şi, în plus,
să se întocmească două exemplare ale inventarului actelor
şi documentelor, din care unul să se păstreze în arhiva
proprie, iar celălalt în arhiva curiei eparhiale.
§ 2. Pentru a examina sau
a scoate actele şi documentele care aparţin acestor arhive se vor
respecta normele stabilite de Episcopul eparhial.
3°
Despre economul eparhial şi despre consiliul pentru problemele economice
Can. 262 - § 1. 1. (= 494 § 1) Episcopul
eparhial, după ce a consultat colegiul consilierilor eparhiali precum
şi consiliul pentru problemele economice, va numi economul eparhial, care
va fi un credincios creştin expert în problemele economice şi
se va distinge prin cinste.
§ 2. Economul eparhial
este numit pentru o anumită perioadă de timp determinată de
dreptul particular; pe durata funcţiei sale nu va fi înlăturat
decât pentru un motiv grav, ce va fi evaluat de către Episcopul
eparhial, după ce a consultat colegiul consilierilor eparhiali precum
şi consiliul pentru problemele economice.
§ 3. Economul eparhial
este cel care, sub puterea Episcopului eparhial, care va determina cât
mai exact drepturile sale şi raporturile acestuia cu consiliul pentru
problemele economice, va administra bunurile temporare ale eparhiei, va veghea
la administrarea bunurilor bisericeşti în întreaga eparhie, va
lua măsuri pentru conservarea, ocrotirea şi sporirea lor, va suplini
acolo unde administratorii locali sunt neglijenţi şi va administra personal
bunurile bisericeşti care nu au un administrator desemnat de drept.
§ 4. Economul eparhial
trebuie să dea socoteală cu privire la administrare Episcopului
eparhial în fiecare an şi ori de câte ori acest lucru îi
este cerut de către acelaşi Episcop; Episcopul eparhial va examina
socotelile prezentate de economul eparhial cu ajutorul consiliului pentru
problemele economice.
§ 5. În ceea ce
privesc obligaţiile economului eparhial, când scaunul eparhial este
vacant, se va respecta can. 232.
Can.
263 - § 1. (cf 492 § 1) Episcopul eparhial va
înfiinţa consiliul pentru problemele economice, care constă
dintr-un preşedinte, care este însuşi Episcopul eparhial
şi din câteva persoane competente, pe cât posibil experte
şi în dreptul civil, care vor fi numite de către Episcopul
eparhial după ce a consultat colegiul consilierilor eparhiali,
exceptând cazul în care a fost deja prevăzut de dreptul
particular al propriei Biserici sui iuris un alt mod echivalent, rămânând
neschimbat întotdeauna [faptul] că cel care a fost ales sau numit de
alţii, are nevoie de confirmarea Episcopului eparhial.
§ 2. Prin
însuşi dreptul, economul eparhial este membru al consiliului pentru
problemele economice.
§ 3. Sunt excluşi
din consiliul pentru problemele economice cei care sunt legaţi prin
consangvinitate sau prin alianţă cu Episcopul eparhial,
până la gradul patru inclusiv.
§ 4. (cf 1277) Episcopul
eparhial nu va neglija să audieze consiliul treburilor economice în
actele de importanţă majoră care privesc treburile economice;
membrii acestuia, însă, au numai vot consultativ, exceptând
cazul în care, prin dreptul comun, în cazuri exprese speciale sau
printr-un document de înfiinţare, se cere
consimţământul lor.
§ 5. (= 493) Pe
lângă alte sarcini care îi sunt încredinţate prin
însuşi dreptul comun, consiliul pentru problemele economice va
pregăti în fiecare an socoteala veniturilor şi a cheltuielilor
care se prevăd pentru conducerea întregii eparhii pentru anul ce
urmează şi, de asemenea, va aproba la sfârşitul anului,
bilanţul veniturilor şi cheltuielilor.
|