Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

CCEO

IntraText CT - Text

  • TITLUL XVI DESPRE CULTUL DIVIN SI MAI ALES DESPRE SACRAMENTE
    • CAPITOLUL VI DESPRE SACRA HIROTONIRE
      • Art. II Despre subiectul sacrei hirotoniri
Previous - Next

Click here to show the links to concordance

Art. II
Despre subiectul sacrei hirotoniri

Can. 754 - (= 1024) Sacra hirotonire o poate primi valid numai bărbatul botezat.

Can. 755 - (= 1030) Episcopul eparhial şi Superiorul major nu pot interzice diaconului supus lor destinat preoţiei ridicarea la aceeaşi preoţie decât dintr-un motiv foarte grav, fie şi ocult, rămânând integru dreptul la recurs, conform normei dreptului.

Can. 756 - (cf 1026) Nu este permisă constrângerea cuiva, în nici un fel şi din nici un motiv, de a primi hirotonirile sacre, sau îndepărtarea unuia ce este apt, conform normei dreptului, de la primirea aceloraşi hirotoniri.

Can. 757 - (1038) Celui ce refuză să primească o hirotonire sacră superioară nu i se poate interzice exercitarea hirotonirii sacre primite, exceptând cazul în care este reţinut de un impediment canonic sau în care se opune un alt motiv grav, după judecata Episcopului eparhial sau a Superiorului major.

1° Despre cele ce se cer candidaţilor la sacra hirotonire

Can. 758 - § 1. (1025) Pentru ca un oarecare să poată fi hirotonit în mod licit se cer:
         1° (1033) să fi primit ungerea cu sfântul mir;
         2° (1029) conduită morală şi calităţi fizice şi psihice corespunzătoare hirotonirii sacre ce urmează a fi primit;
         3° (1031) vârsta prescrisă de drept;
         4° (1032) ştiinţa necesară;
         5° (1034) să fi primit hirotonirile inferioare, conform normei dreptului particular al propriei Biserici sui iuris;
         6° (1035 § 2) respectarea intervalelor de timp prescrise de dreptul particular.
         § 2. Candidatului, pe lângă acestea, i se mai cere să nu fie împiedicat conform normei can. 762.
         § 3. (-) În ceea ce priveşte admiterea la hirotonirile sacre a celor căsătoriţi, se va respecta dreptul particular al propriei Biserici sui iuris sau normele speciale stabilite de Scaunul Apostolic.

Can. 759 - § 1. (1031 § 1) Vârsta prescrisă pentru diaconat este de douăzeci şi trei de ani împliniţi, pentru preoţie este de douăzeci şi patru de ani împliniţi, rămânând neschimbat dreptul particular care ar pretinde o vârstă mai înaintată.
         § 2. (1031 § 4) Dispensa de la vârsta cerută de dreptul comun, care depăşeşte un an, este rezervată Patriarhului, dacă este vorba de un candidat care are domiciliul sau cvasi-domiciliul în limitele teritoriului Bisericii patriarhale, altfel Scaunului Apostolic.

Can. 760 - § 1. Hirotonirea unui diacon este licită numai după ce a fost trecut cu bine al patrulea an al curriculum de studii filosofico-teologice, exceptând cazul în care Sinodul Episcopilor Bisericii patriarhale sau Consiliul Ierarhilor a stabilit altfel.
         § 2. (<> 1031 § 2) Însă, dacă este vorba despre un candidat care nu este destinat sacerdoţiului, este permis să fie hirotonit diacon după ce a fost trecut cu bine al treilea an de studii despre care este vorba în can. 354; însă, dacă ulterior s-ar întâmpla să fie admis la preoţie, acesta trebuie mai întâi să-şi completeze studiile teologice în mod adecvat.

Can. 761 - (1036) Candidatul la hirotonirea diaconală sau a preoţiei, pentru a fi hirotonit în mod licit, trebuie să dea Episcopului eparhial propriu sau Superiorului major o declaraţie semnată de propria mână, prin care atestă că primeşte în mod spontan şi liber hirotonirea sacră şi obligaţiile legate de aceeaşi hirotonire, şi că se va dedica pentru totdeauna ministeriului bisericesc, cerând totodată să fie admis la primirea hirotonirii sacre.

2° Despre impedimentele la primirea sau exercitarea hirotonirilor sacre

Can. 762 - § 1. (cf 1041) Este împiedicat de la primirea hirotonirilor sacre:
         1° (1°) cel care suferă de vreo formă de demenţă sau de vreo altă infirmitate psihică din cauza căreia este considerat, după consultarea experţilor, inabil pentru îndeplinirea corespunzătoare a ministeriului;
         2° (2°) cel care a comis delictul apostaziei, al ereziei sau al schismei;
         3° (3°) cel care a încercat [să celebreze] căsătoria, chiar şi numai civilă, fie că el ar fi fost împiedicat în celebrarea căsătoriei de legătura căsătoriei sau de hirotonirea sacră, ori de votul public perpetuu de castitate, fie cu o femeie unită printr-o căsătorie validă sau legată de acelaşi vot;
         4° (4°) cel care a comis omucidere voluntară sau s-a ocupat de provocare de avort cu efect produs şi toţi cei care au cooperat în mod pozitiv la aceasta;
         5° (5°) cel care s-a mutilat pe sine sau a mutilat pe altcineva în mod grav şi premeditat sau care a încercat să-şi ia viaţa;
         6° (6°) cel care a împlinit un act al hirotonirii rezervat aceluia care este constituit în hirotonirea episcopală sau a preoţiei, sau fiind privat de aceasta, ori fiindu-i interzisă exercitarea acesteia datorită unei pedepse canonice oarecare;
         7° (1042 2°) cel care exercită o funcţie sau un serviciu interzis clericilor, despre care trebuie să dea socoteală, până când, abandonate fiind funcţia şi serviciul, şi, de asemenea, fiind făcută darea de seamă, a devenit liber;
         8° (1042 3°) neofitul, exceptând cazul în care, după judecata Ierarhului, este încercat suficient.
         § 2. Faptele din care pot proveni impedimentele despre care este vorba în § 1, nn. 2-6, nu generează impedimente dacă nu au fost păcate grave şi externe, comise după botez.

Can. 763 - (<> 1044 § 1-2) Este împiedicat de la exercitarea hirotonirilor sacre:
         1° (1°) cel care a primit în mod ilegitim hirotonirile sacre, în timp ce era oprit de un impediment de primire a hirotonirilor sacre;
         2° (2°) cel care a comis delictele sau faptele despre care este vorba în can. 762, § 1, nn. 2-6;
         3° (1044 § 2 2°) cel care suferă de demenţă sau de vreo altă infirmitate psihică despre care este vorba în can. 762, § 1, n. 1, până când Ierarhul, după consultarea unui expert, nu îi va permite exercitarea aceleiaşi hirotoniri sacre.

Can. 764 - (cf 1040 c) Prin dreptul particular nu pot fi stabilite impedimente la primirea sau exercitarea hirotonirilor sacre; obiceiul care introduce, însă, un nou impediment sau care este contrar unui impediment stabilit prin dreptul comun, este respins.

Can. 765 - (1045) Ignorarea impedimentelor nu scuteşte de la acestea.

Can. 766 - (cf 1046) Impedimentele se multiplică în funcţie de cauzele lor diferite, însă nu prin repetarea aceleiaşi cauze, exceptând cazul în care este vorba de impedimentul care provine din omuciderea voluntară sau din provocarea avortului cu efect produs.

Can. 767 - § 1. (1047 § 4) Episcopul eparhial sau Ierarhul unui institut de viaţă consacrată poate da dispensă supuşilor săi de la impedimente la primirea sau exercitarea hirotonirilor sacre, exceptate fiind următoarele:
         1° (1047 § 1) dacă faptul care stă la baza impedimentului a fost deferit forului judecătoresc;
         2° impedimentele despre care este vorba în can. 762, §1, nn. 2-4.
         § 2. Dispensarea de la aceste impedimente este rezervată Patriarhului în privinţa candidaţilor sau a clericilor care au domiciliul sau cvasi-domiciliul în limitele teritoriului Bisericii pe care o prezidează; altfel Scaunului Apostolic.
         § 3. (cf 1048) Aceeaşi facultate de a dispensa este de competenţa oricărui confesor în cazurile oculte mai urgente, în care nu se poate ajunge la autoritatea competentă, şi în care este iminent pericolul unei daune grave sau al infamiei, însă numai pentru ca penitenţii să poată exercita în mod licit hirotonirile sacre primite deja, rămânând neschimbată îndatorirea de a se prezenta cât mai repede la aceeaşi autoritate.

Can. 768 - § 1. (cf 1049 § 1) În cererile pentru obţinerea dispensei vor fi indicate toate impedimentele; dispensa generală, însă, este valabilă şi pentru impedimentele omise cu bună credinţă, exceptate fiind cele despre care este vorba în can. 762, § 1, n. 4 sau celelalte deferite forului judecătoresc, însă nu şi pentru cele trecute sub tăcere cu rea credinţă.
         § 2. (§ 2) Dacă este vorba despre impedimentul provenit din omuciderea voluntară sau din procurarea avortul, pentru validitatea dispensei va fi prezentat şi numărul delictelor.
         § 3. (§ 3) Dispensarea generală de la impedimentele care privesc primirea hirotonirilor sacre este valabilă pentru toate hirotonirile.




Previous - Next

Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC
IntraText® (V89) - Some rights reserved by EuloTech SRL - 1996-2007. Content in this page is licensed under a Creative Commons License