CAPITOLUL
II
DESPRE SLUJITORII TRIBUNALELOR
Art.
I
Despre Vicarul judecătoresc, despre judecători şi despre
auditori
Can. 1086 - § 1. (= 1420) Episcopul
eparhial este obligat să constituie un Vicar judecătoresc cu puterea
judecătorească ordinară, diferit de Protosincel, exceptând
cazul în care micimea eparhiei sau numărul mic de cauze
recomandă altfel.
§ 2. Vicarul
judecătoresc constituie un tribunal unic împreună cu Episcopul
eparhial, însă nu poate judeca cauzele pe care Episcopul eparhial
şi le-a rezervat sieşi.
§ 3. Vicarului
judecătoresc i se pot da ajutoare care se numesc Vicari
judecătoreşti adjuncţi.
§ 4. Atât Vicarul
judecătoresc cât şi Vicarii judecătoreşti
adjuncţi trebuie să fie sacerdoţi cu faimă integrală,
doctori sau cel puţin licenţiaţi în drept canonic, şi
să dea dovadă de prudenţă şi râvnă pentru
dreptate şi în vârstă de cel puţin treizeci de ani.
Can.
1087 - § 1. (= 1421) În eparhie vor fi numiţi
de către Episcopul eparhial judecători eparhiali, care să fie
clerici.
§ 2. Patriarhul,
după consultarea Sinodului permanent, sau Mitropolitul care
prezidează Biserica mitropolitană sui iuris, după ce i-a
consultat pe cei doi Episcopi eparhiali mai vechi în hirotonirea
episcopală, pot permite ca şi alţi credincioşi
creştini să fie numiţi judecători, dintre care, în
caz de necesitate, unul poate fi ales pentru a forma colegiul; în
celelalte cazuri se va recurge la Scaunul Apostolic în această
problemă.
§ 3. Judecătorii vor
fi cu faimă integrală, doctori sau cel puţin
licenţiaţi în drept canonic, care dau dovadă de
prudenţă şi râvnă pentru dreptate.
Can.
1088 - § 1. (cf 1422) Vicarul judecătoresc, Vicarul
judecătoresc adjunct şi ceilalţi judecători sunt
numiţi pe timp determinat.
§ 2. Dacă timpul
determinat a trecut, în timp ce scaunul eparhial este vacant,
aceştia nu pot fi înlăturaţi, ci rămân în
funcţie până când noul Episcop eparhial va prevedea
referitor la aceasta.
§ 3. (= 1420 § 5)
Dacă Vicarul judecătoresc este numit de Administratorul eparhiei, cu
venirea noului Episcop eparhial are nevoie de confirmare.
Can.
1089 - (= 1424) Judecătorul unic, în orice
judecată, poate să îşi aleagă ca şi
consultanţi doi asesori dintre credincioşii creştini cu un trai
experimentat.
Can.
1090 - § 1. (= 1425 § 3) Vicarul judecătoresc va desemna
prin rotaţie, prin ordin, dintre judecătorii eparhiali, doi
judecători care împreună cu preşedintele vor constitui
tribunalul colegial, exceptând cazul în care Episcopul eparhial,
conform prudenţei sale, consideră că este oportun să
procedeze altfel.
§ 2. Vicarul
judecătoresc nu îi va înlocui pe judecătorii odată
desemnaţi, decât dintr-un motiv foarte grav, care trebuie exprimat
în decret, pentru validitate.
Can.
1091 - § 1. (= 1426 § 2) Tribunalul colegial va fi
prezidat, dacă este posibil, de Vicarul judecătoresc sau de Vicarul
judecătoresc adjunct.
§ 2. (= 1429)
Preşedintele tribunalului colegial trebuie să desemneze ca
punător pe unul dintre judecătorii aceluiaşi tribunal, dacă
nu vrea să îndeplinească el însuşi această
sarcină.
§ 3. De asemenea
preşedintele poate substitui punătorul cu altcineva, dintr-o
cauză justă.
§ 4. Punătorul va
face referire despre cauză în adunarea judecătorilor şi va
redacta sentinţa în scris.
Can.
1092 - Judecătorului unic îi revin drepturile
tribunalului şi ale preşedintelui.
Can.
1093 - § 1. (= 1428 § 1) Judecătorul sau
preşedintele tribunalului colegial poate să desemneze un auditor
pentru realizarea instruirii cauzei, pe care îl aleg fie dintre
judecătorii tribunalului, fie dintre credincioşii creştini
admişi la această funcţie de către Episcopul eparhial.
§ 2. Episcopul eparhial
poate admite în funcţia de auditor credincioşi creştini
care se disting prin moravuri bune, prudenţă şi doctrină.
§ 3. Auditorul este cel
care strânge doar probele, conform mandatului judecătorului, şi
le consemnează judecătorului; dacă mandatul judecătorului
nu se opune, el poate decide, totuşi, între timp, care probe trebuie
să le culeagă şi în ce fel, dacă eventual se
ridică întrebări în această privinţă
în timp ce acesta îşi exercită funcţia sa.
|