CAPITOLUL IX
DESPRE ACŢIUNI ŞI EXCEPŢII

Can. 1149 - (= 1491) Orice drept este apărat nu numai de o acţiune, dacă nu există o dispoziţie contrară expresă, ci şi printr-o excepţie (1492 § 2), la care se poate recurge întotdeauna şi este prin natura sa perpetuă.

Can. 1150 - (= 1492 § 1) Orice acţiune se stinge prin prescriere conform normei dreptului sau în alt mod legitim, cu excepţia acţiunilor referitoare la starea persoanelor, care [acţiuni] nu se sting niciodată.

Can. 1151 - Acţiunile contencioase, dacă dreptul nu prevede expres altfel, se sting prin prescriere după cinci ani, socotiţi din ziua în care acţiunea ar fi putut fi propusă pentru prima dată, rămânând neschimbate, acolo unde sunt în vigoare, Statutele personale referitoare la acest lucru.

Can. 1152 - § 1. Orice acţiune penală se stinge odată cu moartea vinovatului, cu iertarea de către autoritatea competentă şi prin prescriere.
         § 2. (= 1362 § 1) Acţiunea penală se stinge prin prescriere după trei ani, dacă nu este vorba de:
         1° delicte rezervate Scaunului Apostolic;
         2° acţiunea privind delictele prevăzute în cann. 1450 şi 1453, care se sting prin prescriere, după cinci ani;
         3° delicte care nu sunt pedepsite de dreptul comun, dacă prin dreptul particular s-a stabilit alt termen de prescriere.
         § 3. (= 1362 § 2) Prescrierea decurge din ziua în care a fost comis delictul sau dacă delictul este continuu sau obişnuit, din ziua în care a încetat.

Can. 1153 - § 1. (= 1363) Dacă în limita termenilor despre care vorbeşte can. 1152, socotiţi din ziua în care sentinţa de condamnare devine lucru judecat, nu i s-a comunicat vinovatului decretul executiv al judecătorului, acţiunea pentru executarea pedepsei se stinge prin prescriere.
         § 2. Tot astfel este valabil, respectând cele de respectat, dacă pedeapsa a fost impusă prin decret extrajudiciar.

Can. 1154 - După stingerea acţiunii penale prin prescriere:
         1° nu este stinsă prin aceasta acţiunea contencioasă, născută întâmplător din delict, pentru repararea daunelor;
         2° dacă binele public o cere, Ierarhul se poate folosi de remediile administrative potrivite, inclusiv suspendarea de la exercitarea ministerului sacru sau îndepărtarea din funcţie.

Can. 1155 - (= 1493) Reclamantul poate acţiona în judecată mai multe acţiuni simultane, care însă nu sunt contrare între ele, referitoare fie la acelaşi lucru fie la lucruri diferite, dacă nu depăşesc competenţa tribunalului căruia i s-a adresat.

Can. 1156 - § 1. (= 1494 § 1) Pârâtul poate intenta, în faţa aceluiaşi judecător şi în aceeaşi judecată, o acţiune reconvenţională contra reclamantului, fie în virtutea legăturii cauzei cu acţiunea principală, fie pentru a respinge sau a diminua cererea reclamantului.
         § 2. Nu se admite reconvenţia la reconvenţie.

Can. 1157 - (= 1495) Acţiunea reconvenţională trebuie să fie propusă judecătorului în faţa căruia a fost instituită acţiunea principală, chiar dacă este delegat numai pentru o singură cauză sau este relativ incompetent pentru altele.

Can. 1158 - § 1. (= 1496 § 1) Cel care, prin argumente cel puţin probabile, dovedeşte că are dreptul asupra unui lucru deţinut de altcineva şi că dauna este iminentă, dacă acest lucru nu îi este înapoiat, are dreptul să obţină din partea judecătorului sechestrarea aceluiaşi lucru.
         § 2. În aceleaşi circumstanţe se poate obţine ca unuia să i se interzică exercitarea unui drept.

Can. 1159 - § 1. (= 1497) Sechestrarea unui lucru este admisă şi pentru siguranţa unui credit, în cazul în care dreptul creditorului rezultă suficient de bine.
         § 2. Sechestrarea se poate extinde chiar şi la acele bunuri ale debitorului, care se găsesc la oricine sub un titlu oarecare, precum şi asupra creditelor debitorului.

Can. 1160 - (= 1498) Sechestrarea unui lucru şi interdicţia exercitării unui drept, nu se pot hotărî niciodată, dacă dauna pentru care există temerea poate fi reparată altfel, şi dacă se oferă o garanţie potrivită în scopul reparării sale.

Can. 1161 - (= 1499) Judecătorul poate concesiona celui căruia i-a acordat punerea sub sechestru sau interdicţia exercitării unui drept, o cauţiune prealabilă pentru repararea daunelor, dacă nu va putea dovedi dreptul său.

Can. 1162 - (= 1500) În privinţa naturii şi a puterii unei acţiuni de posesie, se va respecta dreptul civil al locului unde este situat lucrul despre a cărui posesiune este vorba.

Can. 1163 - § 1. Ori de câte ori se introduce o cerere pentru obţinerea unei previziuni pentru întreţinerea unui om, judecătorul, după audierea părţilor, poate stabili printr-un decret o execuţie imediată, prescriind cauţiuni potrivite dacă este cazul, ca între timp să fie asigurate alimentele necesare, fără a prejudicia dreptul ce va fi hotărât prin sentinţă.
         § 2. (cf 1650 § 2) După ce a fost făcută cererea de către o parte sau de către promotorul dreptăţii pentru obţinerea acestui decret, judecătorul, audiind cealaltă parte, va hotărî despre acest lucru cât mai expeditiv, însă niciodată în mai mult de zece zile; după trecerea lor inutilă, sau dacă cererea este respinsă, rămâne deschisă calea recursului la autoritatea căreia tribunalul este imediat subordonat, cu condiţia ca acesta să nu fie judecătorul însuşi sau, dacă vreunul preferă, la judecătorul de apel care, de asemenea, va hotărî cât mai expeditiv despre acest lucru.