CAPITOLUL VII
DESPRE ADUNAREA PATRIARHALĂ

Can. 140 - Adunarea Patriarhală este o grupare consultativă a întregii Biserici pe care o prezidează Patriarhul şi care prestează, prin opera sa, ajutor Patriarhului şi Sinodului Episcopilor Bisericii patriarhale în rezolvarea problemelor mai importante, mai ales în ceea ce priveşte formele şi metodele apostolatului, dar şi disciplina bisericească, potrivindu-le circumstanţelor timpului prezent şi binelui comun propriei Biserici, ţinând cont şi de binele comun al întregului teritoriu unde există mai multe Biserici sui iuris.

Can. 141 - Adunarea patriarhală trebuie convocată cel puţin o dată la cinci ani, cu consimţământul Sinodului permanent sau al Sinodului Episcopilor Bisericii patriarhale, de câte ori Patriarhul consideră că e util.

Can. 142 - § 1. Patriarhul este cel care convoacă adunarea patriarhală, o prezidează, o transferă, o prelungeşte, o suspendă şi o dizolvă; însuşi Patriarhul numeşte vicepreşedintele care, în absenţa Patriarhului, prezidează adunarea.
         § 2. Când Scaunul patriarhal devine vacant, adunarea patriarhală se suspendă prin dreptul însuşi, până când noul Patriarh va hotărî referitor la aceasta.

Can. 143 - § 1. La adunarea patriarhală sunt convocaţi:
         1° Episcopii eparhiali şi ceilalţi Ierarhi ai locului;
         2° Episcopii titulari;
         3° Preşedinţii confederaţiilor monahale, Superiorii generali ai institutelor de viaţă consacrată precum şi Superiorii mănăstirilor sui iuris;
         4° rectorii universităţilor de studii catolice şi ai universităţilor de studii bisericeşti şi de asemenea decanii facultăţilor de teologie şi de drept canonic, care îşi au sediul în interiorul limitelor teritoriului Bisericii a cărei adunare se ţine;
         5° rectorii seminarelor majore;
         6° din fiecare eparhie, cel puţin unul dintre preoţi, mai ales parohi, înscrişi în aceeaşi eparhie, unul dintre călugări sau dintre membrii societăţilor de viaţă comunitară după model călugăresc, precum şi doi laici, exceptând cazul în care statutele prevăd un număr mai mare; toţi aceştia sunt desemnaţi în modul stabilit de Episcopul eparhial, şi dacă este vorba de membrii unui institut călugăresc sau a unei societăţi de viaţă comunitară după model călugăresc, cu consimţământul Superiorului competent.
         § 2. Toţi cei care sunt convocaţi la adunarea patriarhală trebuie să participe la aceasta, exceptând cazul în care au un impediment just, pe care trebuie să-l facă cunoscut Patriarhului; Episcopii eparhiali, însă, pot trimite în locul lor un procurator.
         § 3. La adunarea patriarhală pot fi invitate persoane ce aparţin unei alte Biserici sui iuris, şi să participe la aceasta, conform normei statutelor.
         § 4. La adunarea patriarhală pot fi invitaţi câţiva observatori ai Bisericilor sau Comunităţilor acatolice.

Can. 144 - § 1. Rămânând neschimbat dreptul oricărui credincios creştin de a indica chestiuni Ierarhilor, numai Patriarhul sau Sinodul Episcopilor Bisericii patriarhale determină argumentele de tratat în adunarea patriarhală.
         § 2. Patriarhul este cel care, prin comisii oportune şi consultări prealabile, se îngrijeşte ca toate chestiunile să fie pregătite corespunzător şi să fie trimise din timp membrilor adunării.

Can. 145 - Adunarea patriarhală va avea propriile statute aprobate de Sinodul Episcopilor Bisericii patriarhale, care să conţină normele necesare pentru atingerea scopului adunării.