TITLUL VI
DESPRE BISERICILE MITROPOLITANE
ŞI CELELALTE BISERICI SUI IURIS

CAPITOLUL I
DESPRE BISERICILE MITROPOLITANE SUI IURIS

Can. 155 - § 1. Mitropolitul unui sediu determinat, numit de Pontiful Roman şi ajutat conform normei dreptului de un Consiliu al Ierarhilor, prezidează Biserica mitropolitană sui iuris.
         § 2. Este de competenţa exclusivă a autorităţii supreme a Bisericii să înfiinţeze Biserici mitropolitane sui iuris, să le mute, să le desfiinţeze şi să le circumscrie teritoriul în limite determinate.

Can. 156 - § 1. În decurs de trei luni de la hirotonirea episcopală sau, dacă a fost deja hirotonit Episcop, de la înscăunare, Mitropolitul este obligat să ceară Pontifului Roman paliul, care este semnul puterii sale mitropolitane şi al comuniunii depline a Bisericii mitropolitane sui iuris cu Pontiful Roman.
         § 2. Înainte de punerea paliului, Mitropolitul nu poate convoca Consiliul Ierarhilor şi nici hirotoni Episcopi.

Can. 157 - § 1. Puterea care îi revine Mitropolitului, conform normei dreptului, asupra Episcopilor şi a celorlalţi credincioşi creştini ai Bisericii mitropolitane pe care o prezidează, este ordinară şi proprie, însă atât de personală încât el nu poate constitui un Vicar pentru întreaga Biserică mitropolitană sui iuris, sau să-şi delege cuiva puterea pentru totalitatea cazurilor.
         § 2. Puterea Mitropolitului şi a Consiliului Ierarhilor este exercitată în mod valid numai în interiorul limitelor teritoriului Bisericii mitropolitane sui iuris.
         § 3. În toate treburile juridice ale Bisericii mitropolitane sui iuris, Mitropolitul o reprezintă în persoană.

Can. 158 - § 1. Sediul Bisericii mitropolitane sui iuris este în oraşul principal de la care îşi ia titlul Mitropolitul, care prezidează aceeaşi Biserică.
         § 2. Mitropolitul are în eparhia încredinţată lui aceleaşi drepturi şi obligaţii ca Episcopul eparhial în eparhia sa.

Can. 159 - Mitropolitul, în Biserica mitropolitană sui iuris pe care o prezidează, pe lângă ceea ce îi este atribuit de dreptul comun sau de dreptul particular stabilit de Pontiful Roman, este competent:
         1° să hirotonească şi să înscăuneze Episcopii aceleiaşi Biserici la timpul determinat de drept;
         2° să convoace Consiliul Ierarhilor conform normei dreptului, să stabilească în mod oportun chestiunile de tratat în cadrul acestuia, să-l prezideze şi, în plus, să-l transfere, să-l prelungească, să-l suspende şi să-l dizolve;
         3° să înfiinţeze tribunalul mitropolitan;
         4° să vegheze astfel încât credinţa şi disciplina bisericească să fie respectate cu grijă;
         5° să îndeplinească vizita canonică în eparhii, dacă Episcopul eparhial a neglijat-o;
         6° să numească Administratorul eparhiei în cazul prevăzut de can. 221, n. 4;
         7° să-l numească sau să-l confirme pe cel care a fost propus sau ales în mod legitim pentru o funcţie, dacă Episcopul eparhial, fără să fi fost reţinut de un impediment just, a omis să facă acest lucru în timpul stabilit de drept; de asemenea, să numească economul eparhial, dacă Episcopul eparhial, după ce a fost admonestat, a neglijat numirea;
         8° să comunice actele Pontifului Roman Episcopilor eparhiali şi altora, cărora li se cuvine, exceptând cazul în care Scaunul Apostolic s-a îngrijit direct; de asemenea să se îngrijească de executarea fidelă a prescrierilor cuprinse în aceste acte.

Can. 160 - În treburile extraordinare sau care comportă o dificultate deosebită, Episcopii eparhiali nu vor omite să-l audieze pe Mitropolit, iar Mitropolitul pe Episcopii eparhiali.

Can. 161 - Mitropolitul va fi pomenit în Divina Liturghie şi în laudele divine, după Pontiful Roman, de către toţi Episcopii şi ceilalţi clerici, conform prescrierilor cărţilor liturgice.

Can. 162 - Mitropolitul trebuie să-l pomenească pe Pontiful Roman, în semn de comuniune deplină cu el, în Divina Liturghie şi în laudele divine, conform prescrierilor cărţilor liturgice şi să aibă grijă ca acest lucru să fie făcut cu fidelitate de către toţi Episcopii şi ceilalţi clerici ai Bisericii mitropolitane pe care o prezidează.

Can. 163 - Mitropolitul va avea obiceiul de a frecventa Pontiful Roman; însă vizita pe care trebuie să o facă la fiecare cinci ani, conform normei can. 208, § 2, să fie făcută, pe cât posibil, împreună cu toţi Episcopii Bisericii mitropolitane pe care o prezidează.

Can. 164 - § 1. La Consiliul Ierarhilor trebuie convocaţi toţi şi numai Episcopii hirotoniţi ai aceleiaşi Biserici mitropolitane sui iuris oriunde ar fi constituiţi, cu excepţia celor menţionaţi în can. 953, § 1, sau a celor care sunt pedepsiţi cu pedepse canonice, menţionaţi în cann. 1433 şi 1434; Episcopii altei Biserici sui iuris pot fi invitaţi numai ca oaspeţi, dacă cea mai mare parte a membrilor Consiliului Ierarhilor hotărăsc astfel.
         § 2. În Consiliul Ierarhilor au vot deliberativ Episcopii eparhiali şi Episcopii coadjutori; în schimb, ceilalţi Episcopi ai Bisericii mitropolitane sui iuris pot avea acest vot dacă acest lucru este stabilit în mod expres în dreptul particular.

Can. 165 - § 1. Toţi Episcopii convocaţi în mod legitim la Consiliul Ierarhilor au obligaţia gravă de a participa la acelaşi Consiliu, cu excepţia celor care au renunţat deja la funcţia lor.
         § 2. Dacă vreun Episcop este reţinut de un impediment just, va prezenta în scris motivele sale Consiliului Ierarhilor; despre legitimitatea impedimentului vor decide Episcopii care au vot deliberativ şi care sunt prezenţi la locul stabilit la începutul sesiunilor Consiliului.
         § 3. Nici un membru al Consiliului Ierarhilor nu poate trimite în locul său un procurator şi nimeni nu poate avea mai multe voturi.
         § 4. Odată început Consiliul Ierarhilor, nici unuia dintre cei care trebuie să fie prezenţi nu îi este permis să-l părăsească, decât pentru o cauză justă, aprobată de preşedintele Consiliului.

Can. 166 - § 1. Fiecare sesiune a Consiliului Ierarhilor este canonică şi, în plus, fiecare scrutin în parte este valid dacă este prezentă majoritatea Episcopilor care au obligaţia de a participa la Consiliul Ierarhilor, exceptând cazul în care dreptul particular cere o prezenţă mai mare.
         § 2. Consiliul Ierarhilor decide asupra chestiunilor cu majoritatea absolută a voturilor dintre cei care au vot deliberativ şi sunt prezenţi.

Can. 167 - § 1. Rămânând neschimbate canoanele în care este vorba în mod expres de puterea Consiliului Ierarhilor de a da legi şi norme, acest Consiliu poate să le dea şi în cazurile în care dreptul comun trimite chestiunea la dreptul particular al unei Biserici sui iuris.
         § 2. Mitropolitul va înştiinţa cât mai repede Scaunul Apostolic despre legile şi normele date de Consiliul Ierarhilor; legile şi normele nu pot fi promulgate valid înainte ca Mitropolitul să fi primit o notificare scrisă de la Scaunul Apostolic care să ateste primirea actelor Consiliului; Mitropolitul va înştiinţa Scaunul Apostolic şi în ce priveşte celelalte săvârşite în Consiliul Ierarhilor.
         § 3. Mitropolitul este cel care se îngrijeşte de promulgarea legilor şi de publicarea deciziilor Consiliului Ierarhilor.
         § 4. Rămânând neschimbate canoanele în care este vorba în mod expres de actele administrative ale Mitropolitului care prezidează o Biserică mitropolitană sui iuris, este de datoria sa să împlinească şi acele acte administrative care sunt încredinţate de dreptul comun autorităţii administrative superioare a Bisericii sui iuris, însă totuşi cu consimţământul Consiliului Ierarhilor.

Can. 168 - În ceea ce priveşte numirea Mitropolitului şi a Episcopilor, Consiliul Ierarhilor va alcătui pentru fiecare caz o listă cu cel puţin trei candidaţi, cei mai potriviţi,şi o va trimite Scaunului Apos-tolic, respectând secretul şi faţă de candidaţi; pentru a alcătui această listă, membrii Consiliului Ierarhilor, dacă consideră oportun acest lucru, pot cere părerea unor preoţi sau altor credincioşi creştini care se disting prin înţelepciune, cu privire la necesităţile Bisericii şi la însuşirile speciale ale candidatului la episcopat.

Can. 169 - Consiliul Ierarhilor se va îngriji să ia măsuri în privinţa necesităţilor pastorale ale credincioşilor creştini şi poate stabili, în ce priveşte aceste chestiuni, ceea ce consideră oportun pentru promovarea dezvoltării credinţei, pentru favorizarea activităţii pastorale comune, pentru reglementarea obiceiurilor, pentru respectarea ritului propriu precum şi a disciplinei bisericeşti comune.

Can. 170 - Consiliul Ierarhilor se va ţine cel puţin o dată pe an şi de fiecare dată când este cerut de împrejurări speciale, sau când sunt de rezolvat chestiuni rezervate prin dreptul comun acestui Consiliu sau când, pentru a le duce la îndeplinire, se cere consimţământul aceluiaşi Consiliu.

Can. 171 - Consiliul Ierarhilor îşi va alcătui statutele ce vor fi transmise Scaunului Apostolic, în care se va prevedea despre secretariatul Consiliului, despre comisiile pregătitoare, despre ordinea procedurală precum şi despre alte mijloace care permit o urmărire mai eficientă a scopului.

Can. 172 - În Biserica mitropolitană sui iuris, adunarea, conform normei cann. 140-145, va fi convocată cel puţin o dată la cinci ani; ceea ce acolo se spune despre Patriarh, este de competenţa Mitropolitului.

Can. 173 - § 1. Când este vacant Scaunul mitropolitan în Bisericile mitropolitane sui iuris:
         1° Administratorul Bisericii mitropolitane sui iuris este Episcopul eparhial al aceleiaşi Biserici, cel mai în vârstă în hirotonirea episcopală; acesta îl va înştiinţa cât mai repede pe Pontiful Roman despre vacanţa Scaunului mitropolitan;
         2° puterea ordinară a Mitropolitului trece la Administratorul Bisericii mitropolitane sui iuris, excluse fiind toate cele ce nu pot fi îndeplinite decât cu consimţământul Consiliului Ierarhilor;
         3° în timp ce Scaunul mitropolitan este vacant nu se va face nici o inovaţie.
         § 2. Atunci când în aceste Biserici un Scaun mitropolitan este împiedicat, se va respecta ceea ce s-a stabilit cu privire la Scaunul patriarhal împiedicat în can. 132, § 1; ceea ce acolo este spus despre Patriarh, este de competenţa Mitropolitului.
         § 3. Cu privire la scaunul vacant sau împiedicat al eparhiei Mitropolitului, se vor respecta cann. 221-233.