Art. II
Despre curia eparhială

Can. 243 - § 1. (cf 469) Episcopul eparhial trebuie să aibă aproape de sediul său curia eparhială care îl ajută în conducerea eparhiei încredinţată lui.
         § 2. Aparţin de curia eparhială Protosincelul, Sincelii, Vicarul judecătoresc, economul eparhial şi consiliul pentru problemele economice, cancelarul, judecătorii eparhiali, promotorul dreptăţii şi apărătorul legăturii, notarii şi alte persoane care sunt angajate de Episcopul eparhial pentru a îndeplini corect funcţiunile curiei eparhiale.
         § 3. Episcopul eparhial poate constitui şi alte funcţii în curia eparhială cerute de necesităţile sau utilitatea eparhiei.

Can. 244 - § 1. (= 470) Numirea şi îndepărtarea din funcţii a acelora care exercită o funcţie în curia eparhială îi revine Episcopului eparhial.
         § 2. (= 471) Toţi cei care sunt admişi la funcţii în curia eparhială trebuie:
         1° să facă promisiunea că îşi vor îndeplini cu fidelitate funcţia, în modul determinat de drept sau de Episcopul eparhial;
         2° să respecte secretul, în limitele şi în modurile determinate de drept sau de Episcopul eparhial.

1° Despre Protosincel şi despre Sinceli

Can. 245 - (= 475 § 1) În fiecare eparhie se va constitui Protosincelul, astfel încât, cu puterea ordinară vicarială cu care este înzestrat conform normei dreptului comun, să-l ajute pe Episcopul eparhial în conducerea întregii eparhii.

Can. 246 - (cf 476) Ori de câte ori o cere corecta conducere a eparhiei, pot fi constituiţi unul sau mai mulţi Sinceli, adică cei care prin dreptul însuşi au aceiaşi putere pe care dreptul comun o atribuie Protosincelului pentru o parte determinată a eparhiei sau pentru un anumit tip de probleme sau în privinţa credincioşilor creştini înscrişi într-o altă Biserică sui iuris sau a unei determinat grup de persoane.

Can. 247 - § 1. (477 § 1 a) Protosincelul şi Sincelii sunt numiţi în mod liber de către Episcopul eparhial şi pot fi înlăturaţi de el în mod liber, rămânând neschimbat can. 215, §§ 1 şi 2.
         § 2. (cf 478 § 1) Protosincelul şi Sincelul vor fi sacerdoţi celibatari, exceptând cazul în care dreptul particular al propriei Biserici sui iuris stabileşte altfel, pe cât posibil dintre clericii înscrişi eparhiei, în vârstă de peste treizeci de ani, doctori sau licenţiaţi, sau cel puţin competenţi într-o ştiinţă sacră oarecare, recomandaţi de doctrina lor sănătoasă, integritatea morală, înţelepciunea şi experienţa în tratarea problemelor.
         § 3. (= 478 § 2 b) Funcţia de Protosincel sau de Sincel nu va fi conferită rudelor de sânge ale Episcopului eparhial, până la gradul patru inclusiv.
         § 4. Episcopul eparhial poate lua Protosincelul sau Sincelii chiar şi dintr-o altă eparhie sau dintr-o altă Biserică sui iuris, însă cu consimţământul Episcopului lor eparhial.

Can. 248 - § 1. (cf 479 § 1-2) Exceptând cazul în care dreptul comun stabileşte în mod expres altfel, Protosincelului în întreaga eparhie, iar Sincelilor în cadrul funcţiei conferite lor, le revine aceeaşi putere executivă de conducere pe care o are Episcopul eparhial, cu excepţia acelor probleme pe care Episcopul eparhial le-a rezervat sieşi sau altora, sau care prin drept necesită mandatul său special, care, dacă nu este obţinut, actul pentru care este cerut un asemenea mandat este nul.
         § 2. Protosincelului şi Sincelilor, în cadrul competenţei lor, le revin şi facultăţile obişnuite acordate de Scaunul Apostolic Episcopului eparhial, precum şi executarea rescriptelor Scaunului Apostolic sau ale Patriarhului, exceptând cazul în care a fost dată în mod expres o altă dispoziţie sau a fost ales pentru sârguinţa personală a Episcopului eparhial.

Can. 249 - (= 480) Protosincelul şi Sincelii trebuie să raporteze Episcopului eparhial atât principalele probleme de îndeplinit cât şi cele îndeplinite, şi niciodată să nu acţioneze contra voinţei şi intenţiei sale.

Can. 250 - Protosincelii şi Sincelii preoţi, cât timp deţin funcţia, au privilegiile şi însemnele primei demnităţi după cea episcopală.

Can. 251 - § 1. (= 481 § 1) Protosincelul şi Sincelii îşi pierd funcţia prin trecerea timpului determinat, prin renunţare sau prin îndepărtare, acceptate de Episcopul eparhial.
         § 2. În timpul vacanţei scaunului eparhial, cu privire la Protosincel şi la Sinceli, se va respecta can. 224.
         § 3. (481 § 2) În timp ce este suspendată funcţia Episcopului eparhial, este suspendată şi puterea Protosincelului şi a Sincelilor, exceptând cazul în care sunt Episcopi hirotoniţi.

2° Despre cancelar şi ceilalţi notari şi despre arhiva curiei eparhiale

Can. 252 - § 1. (= 482) În curia eparhială va fi constituit cancelarul, care va fi preot sau diacon, a cărui principală datorie este, exceptând cazul în care este stabilit altfel de dreptul particular, de a se îngriji ca actele curiei să fie redactate şi puse în ordine şi păstrate în arhiva curiei eparhiale.
         § 2. Dacă se consideră necesar, cancelarului îi poate fi dat un ajutor, care se va numi vicecancelar.
         § 3. Cancelarul precum şi vicecancelarul sunt prin dreptul însuşi notari ai curiei eparhiale.

Can. 253 - § 1. (= 483) Pe lângă cancelar pot fi constituiţi alţi notari a căror semnătură conferă garanţie oficială, şi anume: fie pentru orice act, fie numai pentru actele juridice, fie numai pentru actele unei cauze determinate sau ale unei chestiuni.
         § 2. Notarii trebuie să aibă o reputaţie integră şi mai presus de orice suspiciune; în cauzele în care poate fi în discuţie reputaţia unui cleric, notarul trebuie să fie sacerdot.

Can. 254 - (= 484) Notarii sunt cei care:
         1° redactează actele şi documentele cu privire la decrete, dispoziţii, obligaţii sau altele care cer opera lor;
         2° întocmesc cu fidelitate procese verbale cu privire la cele săvârşite şi semnează actele referitoare la aceste lucruri cu indicarea locului, zilei, lunii şi anului;
         3° prezintă actele şi documentele, respectând cele prescrise, celor care cer acest lucru în mod legitim, şi declară copiile lor conforme cu originalul.

Can. 255 - (= 485) Cancelarul şi ceilalţi notari pot fi înlăturaţi în mod liber din funcţie de către Episcopul eparhial, însă nu de către Administratorul eparhiei, exceptând cazul în care are consimţământul colegiului consilierilor eparhiali.

Can. 256 - § 1. (cf 486 § 2) Episcopul eparhial va constitui într-un loc sigur arhiva curiei eparhiale, în care vor fi păstrate documentele referitoare la treburile eparhiei.
         § 2. Va fi întocmit cu toată grija şi atenţia inventarul documentelor care sunt păstrate în arhiva curiei eparhiale, cu un scurt rezumat al lor.

Can. 257 - § 1. (= 487) Arhiva curiei eparhiale va fi închisă iar cheia de la aceasta o va avea Episcopul eparhial şi cancelarul; nimănui nu îi este permis să intre în aceasta fără permisiunea Episcopului eparhial sau a Protosincelului împreună cu cancelarul.
         § 2. Este dreptul celor interesaţi să primească, personal sau prin procurator, o copie autentică după documentele care prin natura lor sunt publice, sau care privesc starea persoanei lor.

Can. 258 - (cf 488) Nu este permis să se scoată din arhiva curiei eparhiale documente decât pentru scurt timp şi, în plus, cu permisiunea Episcopului eparhial sau a Protosincelului împreună cu cancelarul.

Can. 259 - § 1. (= 489) În curia eparhială va exista, de asemenea, o arhivă secretă, sau, cel puţin în arhiva curiei eparhiale un dulap închis în întregime şi încuiat, care să nu poată fi înlăturat din loc [sic!], şi în care vor fi păstrate documentele ce trebuie ţinute sub secret.
         § 2. În fiecare an se vor distruge actele procedurilor folosite pentru aplicarea de pedepse în materie de morală acuzaţilor decedaţi sau care s-au concluzionat în urmă cu un deceniu, păstrând un scurt rezumat asupra faptei şi textul sentinţei definitive sau al decretului.

Can. 260 - § 1. (= 490) Numai Episcopul eparhial va avea cheia de la arhiva secretă sau de la dulapul secret.
         § 2. În timp ce scaunul eparhial este vacant nu se va deschide arhiva secretă sau dulapul secret, exceptând cazul de adevărată necesitate, de către însuşi Administratorul eparhiei.
         § 3. Din arhiva secretă sau din dulapul secret nu se vor scoate documente.

Can. 261 - § 1. (= 491 § 1) Episcopul eparhial se va îngriji ca actele şi documentele arhivelor bisericilor catedrale, parohiale şi a celorlalte existente în limitele teritoriului eparhiei să fie păstrate cu grijă şi, în plus, să se întocmească două exemplare ale inventarului actelor şi documentelor, din care unul să se păstreze în arhiva proprie, iar celălalt în arhiva curiei eparhiale.
         § 2. Pentru a examina sau a scoate actele şi documentele care aparţin acestor arhive se vor respecta normele stabilite de Episcopul eparhial.

3° Despre economul eparhial şi despre consiliul pentru problemele economice

Can. 262 - § 1. 1. (= 494 § 1) Episcopul eparhial, după ce a consultat colegiul consilierilor eparhiali precum şi consiliul pentru problemele economice, va numi economul eparhial, care va fi un credincios creştin expert în problemele economice şi se va distinge prin cinste.
         § 2. Economul eparhial este numit pentru o anumită perioadă de timp determinată de dreptul particular; pe durata funcţiei sale nu va fi înlăturat decât pentru un motiv grav, ce va fi evaluat de către Episcopul eparhial, după ce a consultat colegiul consilierilor eparhiali precum şi consiliul pentru problemele economice.
         § 3. Economul eparhial este cel care, sub puterea Episcopului eparhial, care va determina cât mai exact drepturile sale şi raporturile acestuia cu consiliul pentru problemele economice, va administra bunurile temporare ale eparhiei, va veghea la administrarea bunurilor bisericeşti în întreaga eparhie, va lua măsuri pentru conservarea, ocrotirea şi sporirea lor, va suplini acolo unde administratorii locali sunt neglijenţi şi va administra personal bunurile bisericeşti care nu au un administrator desemnat de drept.
         § 4. Economul eparhial trebuie să dea socoteală cu privire la administrare Episcopului eparhial în fiecare an şi ori de câte ori acest lucru îi este cerut de către acelaşi Episcop; Episcopul eparhial va examina socotelile prezentate de economul eparhial cu ajutorul consiliului pentru problemele economice.
         § 5. În ceea ce privesc obligaţiile economului eparhial, când scaunul eparhial este vacant, se va respecta can. 232.

Can. 263 - § 1. (cf 492 § 1) Episcopul eparhial va înfiinţa consiliul pentru problemele economice, care constă dintr-un preşedinte, care este însuşi Episcopul eparhial şi din câteva persoane competente, pe cât posibil experte şi în dreptul civil, care vor fi numite de către Episcopul eparhial după ce a consultat colegiul consilierilor eparhiali, exceptând cazul în care a fost deja prevăzut de dreptul particular al propriei Biserici sui iuris un alt mod echivalent, rămânând neschimbat întotdeauna [faptul] că cel care a fost ales sau numit de alţii, are nevoie de confirmarea Episcopului eparhial.
         § 2. Prin însuşi dreptul, economul eparhial este membru al consiliului pentru problemele economice.
         § 3. Sunt excluşi din consiliul pentru problemele economice cei care sunt legaţi prin consangvinitate sau prin alianţă cu Episcopul eparhial, până la gradul patru inclusiv.
         § 4. (cf 1277) Episcopul eparhial nu va neglija să audieze consiliul treburilor economice în actele de importanţă majoră care privesc treburile economice; membrii acestuia, însă, au numai vot consultativ, exceptând cazul în care, prin dreptul comun, în cazuri exprese speciale sau printr-un document de înfiinţare, se cere consimţământul lor.
         § 5. (= 493) Pe lângă alte sarcini care îi sunt încredinţate prin însuşi dreptul comun, consiliul pentru problemele economice va pregăti în fiecare an socoteala veniturilor şi a cheltuielilor care se prevăd pentru conducerea întregii eparhii pentru anul ce urmează şi, de asemenea, va aproba la sfârşitul anului, bilanţul veniturilor şi cheltuielilor.