Chapter

  1 1    |        animal social. Pentru Bergson şi Blaga, un animal care fabrică
  2 1    |            În sfârşit, pentru Darwin şi adepţii lui, omul nu este
  3 1    |          Omul mai este văzut de unii şi drept un animal care iubeşte
  4 1    |            această afirmaţie, precum şi cea a lui Pascal1, care
  5 1    |          pune în faţă raţionalitatea şi conştiinţa morţii, par să
  6 1    |             alcătuirea fiinţei umane şi un oarecare fior metafizic.~
  7 1    |         Sfinţilor Părinţi despre om. Şi aceasta este singura însuşire
  8 1    |             smulgă din lumea animală şi să-l înalţe deasupra ei.
  9 1    |            leilor mugesc ca să apuce şi să ceară de la Dumnezeu
 10 1    |             pentru materialişti, cât şi pentru misticii minori care,
 11 1    |          animalele curate”, ci chiar şi din cele “necurate”, câte
 12 1    |       proorocul David spune: “oameni şi dobitoace vei izbăvi Doamne” (
 13 1    |              care Valaam nu-l vedea (şi de aceea o bătea, căci asina
 14 1    |           împotrivea să mai meargă). Şi iată că “Domnul a deschis
 15 1    |        Domnul a deschis gura asinei, şi aceasta a zis către Valaam: “
 16 1    |           din urmă, Îngerul se arată şi lui Valaam. Acesta cade
 17 1    |           este dreaptă înaintea mea; şi asina, văzându-mă pe mine,
 18 1    |              să se arate mai degrabă şi să cruţe un dobitoc decât
 19 1    |          avea cunoştinţă de Dumnezeu şi nici măcar că nu se ruga
 20 1(3) |                                 Avem şi alte cazuri în Scriptură,
 21 1(3) |             car erau la prima fătare şi că viţeii lor erau închişi
 22 1(3) |             porunca lui Dumnezeu, ca şi în cazul cu asina lui Valaam.~
 23 2    |           teologică~Dacă am văzut că şi animalele se roagă (şi se
 24 2    |            că şi animalele se roagă (şi se ştie că au şi conştiinţa
 25 2    |              roagă (şi se ştie că au şi conştiinţa morţii), despre
 26 2    |           posibilitatea să devină ca şi Dumnezeu, şi nu numai că
 27 2    |            să devină ca şi Dumnezeu, şi nu numai că are conştiinţa
 28 2    |         însuşi o învăţătură concretă şi corectă despre Dumnezeu,
 29 2    |               pe care să o transmită şi altora. Omul are sădită
 30 2    |           cei fărădelege căile tale, şi cei necredincioşi la Tine
 31 2    |              roagă, se roagă greşit. Şi din această cauză, el nu
 32 2    |          avea o învăţătură (concretă şi corectă) despre rugăciune
 33 2    |            corectă) despre rugăciune şi despre Dumnezeu. Această
 34 2    |            dat întâlnire cu oamenii” şi care, după chipul unicităţii
 35 2    |    unicităţii lui Dumnezeu, este una şi indivizibilă. Această Biserică
 36 2(4) |              este alcătuit teologic. Şi pentru ca să fie adevărat,
 37 2(4) |       adevărat, el trebuie să existe şi să trăiască în fiecare clipă
 38 2    |             puterea de cuge-tare”. 5 Şi aici ajungem la punctul
 39 2    |             tendinţa de a-L cunoaşte şi de a-L propovădui [şi lăuda]
 40 2    |       cunoaşte şi de a-L propovădui [şi lăuda] pe Dumnezeu, ci are
 41 2(5) |             Bodogae, Ed. Inst. Bibl. şi de Misiune al BOR, 1998,
 42 2    |            diferenţă dintre Dumnezeu şi om este aceea că Primul
 43 2(6) |             frumuseţea modelului său şi, după cum şi oglinda îşi
 44 2(6) |           modelului său şi, după cum şi oglinda îşi câştigă strălucirea
 45 2(6) |             tot aceeaşi relaţie este şi între cuget şi firea care
 46 2(6) |          relaţie este şi între cuget şi firea care se lasă condusă
 47 2(6) |           firea care se lasă condusă şi îndrumată, fiind în stare
 48 2(6) |              stare astfel să câştige şi pentru sine din frumuseţea
 49 2(6) |           pentru sine din frumuseţea şi desăvârşirea Acelui model
 50 2    |            parte din bunătăţile Sale şi păstrând pentru Sine în
 51 2    |             om din nefiinţă la viaţă şi l-a copleşit cu tot felul
 52 2(7) |         dovedi cea mai deplină unire şi identitate. Căci ce deosebire
 53 2(7) |            poate fi între Dumnezeire şi ceea ce e întru toate asemenea
 54 2(7) |              oamenii se fac dumnezei şi fii ai lui Dumnezeu, iar
 55 2(7) |              cu cinste dumnezeiască, şi ţărâna se înalţă până la
 56 2(7) |           vrednică de aceeaşi cinste şi chiar asemenea cu natura
 57 2(7) |            aceasta este cea mai mare şi cea mai desăvârşită faptă
 58 2(7) |        desăvârşită faptă de bunătate şi culmea bunătăţii însăşi”. (
 59 2    |            lui Dumnezeu, de aceea îl şi răsfaţă cu daruri atât de
 60 2    |         primeşte omul este nemurirea şi voia liberă, având “o superioritate
 61 2    |            care o primeşte omul este şi poarta [condiţia] pentru
 62 2    |           constă în a fi fără stăpân şi a face ceea ce-ţi place,
 63 2    |             peste toate, omul poartă şi un “veşmânt” corespunzător.
 64 2(10)|         Ibidem, p. 49. Idee prezentă şi la Platon, în „Republica”
 65 2    |              Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră...,
 66 2    |     vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul” (Fc. 1, 26).
 67 2    |            Adam, care este Arhetipul şi scopul lui Adam cel vechi, “
 68 2    |           cel nou, zidit după chipul şi asemănarea Acestuia… Ca
 69 2    |          fost Cel Dintâi dintre toţi şi Singurul care ne-a arătat
 70 2    |            Sa un chip de om adevărat şi fără scăderi atât în ce
 71 2    |              purtările în viaţă, cât şi în oricare alte privinţe”. 13
 72 2(12)|        omului, a avut loc o sfătuire şi, după cum deducem din cuvântul
 73 2(12)|            în care urma să acţioneze şi în ce măsură elaboratul
 74 2    |           întregii creaţii materiale şi spirituale, să fie posterior
 75 2(13)|            Naşterea, la Bunăvestirea şi la Adormirea Preasfintei
 76 2    |             umanităţii, început, dar şi capăt, al istoriei”. 15~
 77 2(14)|        Nellas). Aceeaşi idee o găsim şi la Sf. Grigorie de Nyssa: “
 78 2(14)|     vieţuitoarele lumii acea falnică şi preţioasă fiinţă care e
 79 2(14)|          trebuia pregătită împărăţia şi abia după aceea urma să
 80 2(14)|              casă pregătită din timp şi amenajată cu toate cele
 81 2    |           vorba doar de Cuvântul pur şi simplu, ci anume de Cuvântul
 82 2    |    desăvârşească atât spiritual, cât şi trupeşte. Făurindu-l pe
 83 2    |            un amestec de dumnezeiesc şi de omenesc pentru ca să
 84 2    |            legătură cu Dumnezeu, cât şi prin plăcerile pământeşti,
 85 2    |           bucurii”. 16 De aceea până şi “sufletul adevărat şi desăvârşit [
 86 2    |           până şi “sufletul adevărat şi desăvârşit [prin firea lui,
 87 2    |              unic, capabil să cugete şi nematerialnic, dar legat
 88 2    |            desăvârşită dintre suflet şi trup, în care nici sufletul
 89 2    |             pentru El ne-a fost dată şi raţiunea: “fiindcă pentru
 90 2    |        început natura omului; mintea şi dorinţa au fost făcute pentru
 91 2    |            înstrăinarea de orice rău şi multe altele de acest fel
 92 2    |           Dumnezeu ne dăruieşte până şi o naştere nepătimaşă, nouă
 93 2    |             celor născuţi din bărbat şi femeie. Această naştere
 94 2    |             păcatului strămoşesc, ci şi o realizare pentru fiecare
 95 2    |              se dezbină în fiinţa sa şi apare boala. Unul din Părinţii
 96 2    |           îndeplinit această poruncă şi şi-a despărţit mintea de
 97 2    |              se neagă pe sine însuşi şi se autodistruge. Când vieţuieşte
 98 2    |             sine însuşi, se dezvoltă şi întregeşte în veşnicie”. 23~
 99 2    |            chip firesc, omul mai are şi o altă mişcare, nefirească,
100 3    |          Omul – chip al lui Dumnezeu şi chip al animalului~Omul
101 3    |        nevoie de hrană, îmbătrâneşte şi moare ca şi animalele. 24
102 3    |             îmbătrâneşte şi moare ca şi animalele. 24 Cum, dar,
103 3    |         Acelaşi lucru se poate spune şi despre Eva, care împreună
104 3    |            l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie” (Fc. 1, 27).~Părinţii
105 3    |        părere că separarea în bărbat şi femeie este posterioară
106 3(24)|              Nyssei în Despre suflet şi înviere).~
107 3    |        Scriptura se întoarce din nou şi ţine să precizeze: “Bărbat
108 3    |           ţine să precizeze: “Bărbat şi femeie i-a făcut pe ei”.
109 3    |             femeiască” (Gal. 3, 28). Şi cu toate acestea, Scriptura
110 3(25)|        Împărţirea omenirii în bărbat şi femeie a avut loc, cred
111 3    |             Prin specificarea bărbat şi femeie, Sf. Grigorie de
112 3    | necugetătoare”. 28~Ideea că bărbatul şi femeia nu au fost separaţi
113 3    |     interpretări, de multe ori naive şi caraghioase, pe care însă
114 3    |              rabba, “la Facere, Adam şi Eva stăteau spate în spate,
115 3    |             bărbat pe partea dreaptă şi femeie pe stânga; dar Dumnezeu
116 3    |             diverse şcoli filozofice şi teozofice greceşti, printre
117 3    |     teozofice greceşti, printre care şi neoplatonicienii şi neopitagoreicii,
118 3    |             care şi neoplatonicienii şi neopitagoreicii, cât şi
119 3    |              şi neopitagoreicii, cât şi sectele gnostice, aşa-zis
120 3    |           există, trebuie să fie una şi indivizibilă. În mitologia
121 3    |    desăvârşita armonie dintre Enkidu şi natură. Atunci când Ghilgameş
122 3    |             împreunându-se, bărbatul şi femeia îşi pierd armonia
123 3    |        Acelaşi lucru ni se relatează şi în cartea Facerii, unde
124 3    |        faptul că la diferite popoare şi religii, indiferent de concepţia
125 3    |           înţeles prin lipsa ruşinii şi nepătimirea celor doi oameni
126 3    |              nimic din cele trupeşti şi nu erau supuşi nevoilor
127 3    |           fără a fi aprinşi de poftă şi fără a fi asediaţi de alte
128 3    |            unde nu vor mai fi bărbat şi femeie, ci “toţi vor fi
129 3    |         veacului acestuia se însoară şi se mărită; iar cei ce se
130 3    |             dobândească veacul acela şi învierea cea din morţi nici
131 3    |          căci sunt la fel cu îngerii şi sunt fii ai lui Dumnezeu,
132 3(29)|          Mircea Eliade în Mefistofel şi androginul, Humanitas, Bucureşti,
133 3    |         căderii, separarea în bărbat şi femeie este o urmare a căderii.
134 3    |             explică prin atotştiinţa şi înainte-vederea lui Dumnezeu. “
135 3    |              de pe calea cea dreaptă şi căderea care a urmat, departe
136 3    |              întocmai ca dobitoacele şi ca vietăţile necugetătoare”. 32
137 3(31)|             despre porunca “creşteţi şi vă înmulţiţi”, Sf. Maxim
138 3(31)|              petreacă în rai. La fel şi femeia i-a fost dată ca
139 3(31)|             viitoare. Dacă Apostolii şi sfinţii călugări s-au putut
140 3(31)|           mult Adam, care era în rai şi încă nu cunoscuse răul,
141 3(31)|             ajutorul femeii. Cred că şi ajutorul femeii şi porunca
142 3(31)|           Cred că şi ajutorul femeii şi porunca înmulţirii au fost
143 3    |            nu a ascultat de Dumnezeu şi s-a făcut pământ şi ţărână,
144 3    |         Dumnezeu şi s-a făcut pământ şi ţărână, scrie Sfântul, omul
145 3    |              acea petrecere fericită şi frumuseţea fecioriei. După
146 3    |           această haină împărătească şi au părăsit lumea cerească,
147 3    |           primit stricăciunea morţii şi blestemul şi durerea şi
148 3    |     stricăciunea morţii şi blestemul şi durerea şi viaţa chinuită,
149 3    |              şi blestemul şi durerea şi viaţa chinuită, atunci,
150 3    |            acestea, a fost introdusă şi căsătoria... Vezi de unde
151 3    |            unde este moarte, acolo e şi căsătoria, iar acolo unde
152 3(32)|     dobitoacelor celor fără de minte şi s-a asemănat lor”. ~
153 3    |              pătruns toate pornirile şi patimile caracteristice
154 3    |          chipul lui Dumnezeu, devine şi chip al dobitocului35 şi “
155 3(34)|              Toate pornirile acestea şi altele asemenea lor şi-au
156 3    |             şi chip al dobitocului35 şi “în cele pe care – ca dobitoacele
157 3    |            zbatere între animalitate şi Dumnezeire.~Dumnezeu nu
158 3    |              Domnul Dumnezeul nostru şi nu este nedreptate întru
159 3    |             cu cât conlucrează în ea şi mintea omului”. 37 Dacă
160 3    |          Dacă vom analiza imnografia şi rugăciunile ortodoxe, vom
161 3    |                    căci vierme sunt, şi nu om”, se smereşte Împăratul
162 3    |              iraţională a pornirilor şi instinctelor date omului
163 3    |        foloseşte instinctele sexuale şi în afara scopului procreaţiei,
164 3    |         Acelaşi lucru se poate spune şi despre celelalte patimi,
165 3    |      mâncării. “În urma înclinărilor şi preocupărilor animalice,
166 3    |       adeseori se îndobitoceşte până şi gândirea, aşa încât tot
167 3    |           devine robul patimilor, 40 şi din clipa aceea are loc
168 3    |           are loc în om o răsturnare şi o înlocuire a peceţii lui
169 3    |        porneşte pe calea aceasta, ca şi cum mintea noastră n-ar
170 3(40)|              vol. V, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti
171 3(40)|         caută în text pentru nota 40 şi 41).~
172 3    |              distruge, într-o măsură şi mai mare am putea spune,
173 3    |          Dumnezeu îl pierde. Aceasta şi pentru că nimeni nu, poate “
174 3    |           nimeni nu, poate “întrece” şi depăşi pe Dumnezeu, imitîndu-I
175 3    |         veninul răutăţii ca o aspidă şi viperă, că lupţi împotriva
176 3    |             în tine toate cusururile şi mergi chiar mai departe
177 3    |         multe cusururi decât fiarele şi dracii? 42~Iată, în câteva
178 3    |             mai rău decât dobitocele şi chiar decât dracii. De fapt,
179 3    |        dreptate” (Rom. 6, 16). “Căci şi noi eram altă dată fără
180 3    |              minte [fără raţiune, ca şi dobitoacele], neascultători,
181 3    |            amăgiţi, slujind poftelor şi multor feluri de desfătări,
182 3    |           petrecând viaţa în răutate şi pizmuire, urâţi fiind şi
183 3    |             şi pizmuire, urâţi fiind şi urându-ne unul pe altul;
184 3    |            altul; iar când bunătatea şi iubirea de oameni a Mântuitorului
185 3    |             naşterii celei de a doua şi prin înnoirea Duhului Sfânt” (
186 3(42)|            Fecioru, Ed. Inst. Biblic şi de Misiune al BOR, Bucureşti
187 3    |            pe atât sporesc dorinţele şi plăcerile iscate de convorbiri”. 44
188 3    |           fugit de un stăpân smintit şi sălbatic”.45~Patimile sunt
189 3    |             Sf. Ioan Gură de Aur, că şi mânia este tot o fiară.
190 3    |              este tot o fiară. Arată şi tu faţă de tine tot atâta
191 3    |      îmblânzirea leilor; îmblânzeşte şi tu, domesticeşte şi tu mânia
192 3    |      îmblânzeşte şi tu, domesticeşte şi tu mânia din sufletul tău.
193 3    |              mânia din sufletul tău. Şi mânia are dinţi şi unghii
194 3    |              tău. Şi mânia are dinţi şi unghii groaznice; dacă nu-ţi
195 3    |            totul. Nu pot sfâşia leul şi vipera atât de cumplit măruntaiele
196 3    |              numai trupul, ci strică şi sănătatea sufletului, mâncându-I,
197 3    |    nefolositor”. 46 Atât “mânia [cât şi celelalte patimi, afirmă
198 3    |             asemănare între Dumnezeu şi om”. 47 Deoarece Dumnezeu,
199 3    |            Dumnezeu, fiind bunătatea şi nepizmuirea desăvârşită,
200 3    |         naturii ce a fost tiranizată şi defectată de acţiunea greşită
201 3(48)|     imaturitatea oamenilor, cum sunt şi expresiile “de-a dreapta
202 3(48)|     desăvârşită pe evreii împietriţi şi incapabili să răspundă iubirii
203 3    |             fi considerat rău, chiar şi aceleaşi patimi. Pe de o
204 3    |          acestea constituie “un leac şi o binecuvântare, o posibilitate
205 3    |           moment ce a pierdut viaţa, şi mai ales ca să supravieţuiască
206 3    |             regăsi mai deplină viaţa şi forma mai frumoasă a naturii
207 3    |           după frumosul cel real, 52 şi aceasta pentru că o fire
208 3    |            ridică deasupra patimilor şi se fereşte să ajungă în
209 3(52)|          pofta este nu numai rea, ci şi folositoare, deoarece prin
210 3    |              Dacă animalele se supun şi sunt conduse de legităţile
211 3    |       favoarea sa. În aceasta constă şi dovada supremei libertăţi
212 3    |              peste legile iraţionale şi intransigente ale Universului
213 3    |            ne mai arată că omul este şi stăpân al acestui Univers
214 3    |            stăpân al acestui Univers şi că, pe lângă biologic, mai
215 3    |      desemnează natura sa atemporală şi aspaţială. Omul este de
216 3    |         domeniile sunt imprevizibile şi inepuizabile – aceasta ne
217 3    |          bântuit de o mare nelinişte şi tristeţe, pe care Blaga
218 3    |          liniştea, pacea, mângâierea şi bucuria, decât numai în
219 3    |              de la Care, după chipul şi asemănarea Aceluia, a primit
220 3    |            caute plăcerea în făpturi şi cu patimi felurite, ca şi
221 3    |            şi cu patimi felurite, ca şi cu nişte roşcove, se hrăneşte...” 55~
222 3    |        grecii au inventat banchetele şi sălile de teatru, discuţiile
223 3    |              mai spiritualizaţi, dar şi jocurile şi orgiile, pentru
224 3    |      spiritualizaţi, dar şi jocurile şi orgiile, pentru cei cu totul
225 3    |          ideea destinului implacabil şi de spiritul răzbunător al
226 3(55)|            fie slugă în ţară străină şi să poftească roşcovele pe
227 3    |              de tipul celui freudian şi nietzschean, în care biologicul,
228 3    |              a omului, fără Dumnezeu şi împotriva lui Dumnezeu,
229 3    |   monstruozitatea fatalităţii morţii şi a nedreptăţii. Această atitudine,
230 3    |               Biruitorul Morţii sau, şi mai exact, în noi este Dumnezeu!~
231 3    |           lui Dumnezeu. Dumnezeu pur şi simplu strigă din inima
232 3    |         inima fiecăruia, iar durerea şi neliniştea omului care înăbuşă
233 3    |              asemăna doar cu durerea şi neliniştea fetei adolescente
234 3    |            noastre de la Duhul Sfânt şi să-L “naştem” lumii, neîncetat
235 3    |      Nietzsche, iată supraomul! Iată şi “omul - măsură a tuturor
236 3(56)|          Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Vol.
237 3(56)|              Bucureşti, 1991, p. 258 şi mai departe. Despre teama
238 3(56)|              a grecilor, ne vorbeşte şi Platon: “Iată încă ceva
239 3(56)|        moarte, este cuprins de frică şi grijă pentru lucruri de
240 3(56)|             trezeşte adesea din somn şi, înspăimântat, trăieşte