Chapter

1 2(6) |       podoaba pe care o poartă sufletul omenesc constă tocmai în
2 2    | bucurii”. 16 De aceea până şi “sufletul adevărat şi desăvârşit [
3 2    |   suflet şi trup, în care nici sufletul nu-i este superior trupului (
4 3    |   domesticeşte şi tu mânia din sufletul tău. Şi mânia are dinţi
5 3    |  metafizică”. “Neliniştit este sufletul meu, Doamne, până când nu
6 3    |     Confesiunilor” sale. “Căci sufletul omului, scrie Sfântul Tihon
7 3(56)|        atunci să-i răscolească sufletul, din teamă ca nu cumva ele