Chapter

  1 1    |          În ce ne priveşte, credem că toate aceste afirmaţii se
  2 1(1) |            acelea nu au conştiinţa că l-ar ucide.~
  3 1    |           să o desfăşurăm.~Se pare că a vedea în om doar un animal
  4 1    |         ştiinţei moderne dovedeşte că animalele pot fi mai mult
  5 1    |           103, “puii leilor mugesc ca să apuce şi să ceară de
  6 1    |        trăirea metafizică, gândeau că l-au separat pentru totdeauna
  7 1    |        necurate”, câte o pereche, “ca să le păstreze soiul pentru
  8 1    |             s-a pornit pe asina sa ca să-i binecuvânteze pe moabiţi, “
  9 1    |       Îngerul Domnului s-a sculat, ca să-l mustre pe cale”. Moise
 10 1    |           pe cale”. Moise ne spune că asina a văzut Îngerul Domnului,
 11 1    |            să mai meargă). Şi iată că “Domnul a deschis gura asinei,
 12 1    |            Num. 22, 21-33). 3~Iată că Dumnezeu preferă să se arate
 13 1    |        vrăjitorul Valaam. Cu toate că nu putem spune despre Valaam
 14 1    |          putem spune despre Valaam că nu avea cunoştinţă de Dumnezeu
 15 1    |          de Dumnezeu şi nici măcar că nu se ruga Lui (căci ni
 16 1    |            ni se relatează mai sus că se ruga), totuşi vedem că,
 17 1    |          că se ruga), totuşi vedem că, prin atitudinea sa, om
 18 1(3) |         fost legat chivotul furat, ca să se vadă dacă Dumnezeu
 19 1(3) |             Interesant de observat că vacile înjugate la car erau
 20 1(3) |            erau la prima fătare şi că viţeii lor erau închişi
 21 1(3) |           În felul acesta se arată că dobitoacele depăşesc legile
 22 1(3) |    îndeplini porunca lui Dumnezeu, ca şi în cazul cu asina lui
 23 2    |            teologică~Dacă am văzut că şi animalele se roagă (şi
 24 2    |     animalele se roagă (şi se ştie că au şi conştiinţa morţii),
 25 2    |        despre om trebuie să spunem că el nu numai că se roagă,
 26 2    |           să spunem că el nu numai că se roagă, ci are posibilitatea
 27 2    |            posibilitatea să devină ca şi Dumnezeu, şi nu numai
 28 2    |           şi Dumnezeu, şi nu numai că are conştiinţa morţii, dar
 29 2    |          care Dumnezeu îl tratează ca pe o fiinţă inferioară asinei,
 30 2    |          inferioară asinei, credem că se are în vedere omul eretic,
 31 2    |            anume în aceasta credem că se manifestă în primul rând
 32 2(4) |       alcătuit teologic. Şi pentru ca să fie adevărat, el trebuie
 33 2    |    Dumnezeu. De aceea, el nu numai că are tendinţa de a-L cunoaşte
 34 2    |           însuşirile lui Dumnezeu, ca într-o oglindă. 6 Vorbind
 35 2    |      Grigorie de Nyssa e de părere că singura diferenţă dintre
 36 2    |          Dumnezeu şi om este aceea că Primul este necreat, pe
 37 2(6) |       celui ce apare în ea, credem că tot aceeaşi relaţie este
 38 2(6) |           Acelui model prin faptul că ea devine în acelaşi timp
 39 2    |         bunătate tocmai prin aceea că l-a adus pe om din nefiinţă
 40 2(7) |          Sau la Nicolae Cabasila: „Că oamenii se fac dumnezei
 41 2    |      vrednicie de adevărat împărat ca unul care se aseamănă aidoma
 42 2    |        după asemănarea Noastră..., ca să stăpânească toate vietăţile
 43 2    |           îl cunoaştem mai de mult ca strămoş, Adam cel Nou S-a
 44 2    |            şi asemănarea Acestuia… Ca să spunem totul într-un
 45 2    |           Nu are importanţă faptul că Hristos nu a existat istoric
 46 2    |          creaţiei lui Adam. Faptul că Hristos este în realitatea
 47 2    |       atunci este, negreşit, logic ca Hristos, Care reprezintă
 48 2    | nedesăvârşite spre desăvârşire. 14 Ca realizare supremă a omului,
 49 2    |      supremă a omului, este firesc ca Hristos să reprezinte scopul
 50 2(14)|            cu toate cele necesare, ca pentru un oaspete de mare
 51 2    |   dumnezeiesc şi de omenesc pentru ca să poată gusta din fericirea
 52 2    |            simţământul care-l are, că nu-i străin nici de bucurii”. 16
 53 2    |            este superior trupului (ca în religiile orientale),
 54 2    |            nici trupul sufletului (ca la ateişti sau hedonişti),
 55 2    |      pentru Acela: minte am primit ca să-L cunoaştem pe Hristos,
 56 2    |      cunoaştem pe Hristos, dorinţă ca să alergăm spre El, memorie
 57 2    |      alergăm spre El, memorie avem ca să-L purtăm în ea pe El,
 58 2    |            cu Dumnezeu”. 19 Pentru ca nepătimirea noastră să fie
 59 2    |       Sfântul Botez. Căci, “pentru ca să devină cu adevărat om,
 60 2    |         Mărturisitorul e de părere că însuşi Adam a fost creat
 61 2    |            Sfânt. Dumnezeu voieşte ca omul să conlucreze liber,
 62 2    |         monahi: “Cugetă cele bune, ca să nu cugeţi cele rele,
 63 2    |           în firea minţii omeneşti ca să stea nemişcată”. 22 Adam
 64 2(22)|                   Cel mai probabil că aceste cuvinte aparţin Sf.
 65 3    |       hrană, îmbătrâneşte şi moare ca şi animalele. 24 Cum, dar,
 66 3    |     acestea, el nici nu s-a născut ca noi, nici nu a supt sân,
 67 3    |         Bisericeşti sunt de părere că separarea în bărbat şi femeie
 68 3    |       creaţiei. 25 Scriptura spune că “Dumnezeu a făcut pe om.
 69 3    |      femeie i-a făcut pe ei”. Cred că toţi sunt de acord că acest
 70 3    |         Cred că toţi sunt de acord că acest lucru nu s-a spus
 71 3    |            în legătură cu Dumnezeu ca model originar (cu toate
 72 3    |           model originar (cu toate că) - după cum zice Apostolul - “
 73 3    |           Scriptura ne istoriseşte că în aceste două direcţii
 74 3    |            Grigorie de Nyssa crede că s-a introdus în fiinţa noastră
 75 3    |           necugetătoare”. 28~Ideea că bărbatul şi femeia nu au
 76 3    |         două. Alţii sunt de părere că primul om (Adam) era bărbat
 77 3    |            Banchetul, Platon crede că omul primitiv era o fiinţă
 78 3    |      pitagoreici, exista concepţia că sufletele oamenilor au preexistat
 79 3    |       atunci, ajunseseră să afirme că divinitatea, ca expresie
 80 3    |          să afirme că divinitatea, ca expresie supremă a desăvârşirii,
 81 3    |     iniţiale a omului, este faptul că la diferite popoare şi religii,
 82 3    |       trupurilor, petreceau în rai ca nişte îngeri, fără a fi
 83 3    |       trebuie înţeles altfel decât ca o restabilire a oamenilor
 84 3    |        îngerilor, atunci e limpede că viaţa de dinainte de păcat
 85 3    |            viaţa îngerilor, pentru ca să nu nimicească sufletele
 86 3    |          la unii la alţii întocmai ca dobitoacele şi ca vietăţile
 87 3    |         întocmai ca dobitoacele şi ca vietăţile necugetătoare”. 32
 88 3(31)|         Maxim Mărturisitorul crede că este vorba de o înmulţire
 89 3(31)|            În ce mă priveşte, cred că Dumnezeu, Care ştie toate,
 90 3(31)|            şi femeia i-a fost dată ca ajutor lui Adam nu pentru
 91 3(31)|           de ajutorul femeii. Cred că şi ajutorul femeii şi porunca
 92 3(32)|           cu aceste cuvinte: “Cred că de aici vine faptul că,
 93 3(32)|        Cred că de aici vine faptul că, deplângând starea jalnică
 94 3    |            perpetueze viaţa. Numai că prin modul de înmulţire,
 95 3    |              şi “în cele pe care – ca dobitoacele necuvântătoare -
 96 3    |    rugăciunile ortodoxe, vom vedea că ele sunt pătrunse de sentimentul
 97 3    |            pătrunse de sentimentul că cel ce se roagă este mai “
 98 3(38)|      apropii de ~mine, cel necurat ca un câine? Sau cu ce ochi,
 99 3    |           ce vom spune. El observă că dintre toate vieţuitoarele,
100 3    |            anumite pentru aceasta, ca dobitoacele. Acelaşi lucru
101 3    |       cugetului, silindu-şi mintea ca patimile să prindă în ea
102 3    |         porneşte pe calea aceasta, ca şi cum mintea noastră n-ar
103 3    |          pierde. Aceasta şi pentru că nimeni nu, poate “întrece”
104 3    |            care fapte să te cunosc că eşti creştin, când totul
105 3    |          dacă eşti om. Când te văd că arunci cu picioarele ca
106 3    |            că arunci cu picioarele ca un măgar, că sari ca un
107 3    |            picioarele ca un măgar, că sari ca un taur, că nechezi
108 3    |    picioarele ca un măgar, că sari ca un taur, că nechezi după
109 3    |         măgar, că sari ca un taur, că nechezi după femei ca un
110 3    |        taur, că nechezi după femei ca un armăsar, că eşti lacom
111 3    |          după femei ca un armăsar, că eşti lacom la mâncare ca
112 3    |           că eşti lacom la mâncare ca un urs, că-ţi îngraşi trupul
113 3    |          urs, că-ţi îngraşi trupul ca un catâr, că eşti ranchiunos
114 3    |        îngraşi trupul ca un catâr, că eşti ranchiunos ca o cămilă,
115 3    |          catâr, că eşti ranchiunos ca o cămilă, că răpeşti ca
116 3    |            ranchiunos ca o cămilă, că răpeşti ca un lup, că te
117 3    |            ca o cămilă, că răpeşti ca un lup, că te mânii ca un
118 3    |      cămilă, că răpeşti ca un lup, că te mânii ca un şarpe, că
119 3    |     răpeşti ca un lup, că te mânii ca un şarpe, că răneşti ca
120 3    |           că te mânii ca un şarpe, că răneşti ca o scorpie, că
121 3    |            ca un şarpe, că răneşti ca o scorpie, că eşti şiret
122 3    |           că răneşti ca o scorpie, că eşti şiret ca o vulpe, că
123 3    |           o scorpie, că eşti şiret ca o vulpe, că ţii în tine
124 3    |          că eşti şiret ca o vulpe, că ţii în tine veninul răutăţii
125 3    |           în tine veninul răutăţii ca o aspidă şi viperă, că lupţi
126 3    |    răutăţii ca o aspidă şi viperă, că lupţi împotriva fraţilor
127 3    |       lupţi împotriva fraţilor tăi ca demonul cel rău, cum voi
128 3    |   epistolele pauline: “Au nu ştiţi că celui ce vă daţi spre ascultare
129 3    |            de minte [fără raţiune, ca şi dobitoacele], neascultători,
130 3    |         Patima robeşte, ascunzând, ca o mască43 chipul lui Dumnezeu
131 3    |      declară Socrate În Republica, că pe cât mai palide devin
132 3    |      înfăţişate de Sfinţii Părinţi ca nişte fiare care ne sfâşie. “
133 3    |        spune Sf. Ioan Gură de Aur, că şi mânia este tot o fiară.
134 3    |        atât de cumplit măruntaiele ca mânia, sfâşiindu-le necontenit
135 3    |         cosmos.~Până aici am văzut că, după ce l-a creat pe om,
136 3    |           moarte, Dumnezeu nu doar că nu-l pedepseşte, ci toate
137 3    |       Dumnezeu a îngăduit moartea “ca răul să nu devină nemuritor”. 50
138 3    |          care o dă Dumnezeu omului ca să poată supravieţui în
139 3    |         pierdut viaţa, şi mai ales ca să supravieţuiască corect,
140 3    |         real, 52 şi aceasta pentru că o fire demnă se ridică deasupra
141 3(52)|            Părinţilor, e de părere că pofta este nu numai rea,
142 3    |        trăim. Aceasta ne mai arată că omul este şi stăpân al acestui
143 3    |       stăpân al acestui Univers şi că, pe lângă biologic, mai
144 3    |    vorbeşte de originea sa divină, că omul este chip al infinităţii
145 3    |     făpturi şi cu patimi felurite, ca şi cu nişte roşcove, se
146 3    |        Zeii Greciei antice nu doar că nu îi ajutau pe oameni,
147 3    |           în rai. Să nu uităm însă că grecii au făcut aceasta
148 3    |      pentru o lume în care se pare că nu mai este om care să nu
149 3(56)|           Trebuie să ştii Socrate, că, atunci când omul crede
150 3(56)|             atunci când omul crede că este aproape de moarte,
151 3(56)|            în lumea lui Hades, cum că cel ce a făptuit nedreptăţi
152 3(56)|    răscolească sufletul, din teamă ca nu cumva ele să se adeverească...