Chapter

  1 1    |               este decât o prelungire a maimuţei, iar Thomas Hobbes
  2 1    |            orice aspiraţie la nobleţe a omului. Pentru el, omul
  3 1    |            determină orice activitate a omului (libido). Omul mai
  4 1    |              afirmaţie, precum şi cea a lui Pascal1, care pune în
  5 1(1) |            desigur, de celebra maximă a lui Pascal “omul este o
  6 1    |          Nellas, 2 concepţia generală a Sfinţilor Părinţi despre
  7 1    |              o desfăşurăm.~Se pare că a vedea în om doar un animal
  8 1    |           lucru în acest sens. Pentru a fi om, este nevoie de mai
  9 1    |               omului - făptura iubită a lui Dumnezeu, rodul iubirii
 10 1    |               Moise ne spune că asina a văzut Îngerul Domnului,
 11 1    |           meargă). Şi iată că “Domnul a deschis gura asinei, şi
 12 1    |               gura asinei, şi aceasta a zis către Valaam: “ce ţi-am
 13 1    |                de mă baţi acum pentru a treia oară?”. În cele din
 14 1(3) |             de exemplu vitele de care a fost legat chivotul furat,
 15 1(3) |         depăşesc legile firii, pentru a îndeplini porunca lui Dumnezeu,
 16 2    |         sădită în fiinţa sa nevoia de a răspândi ştiinţa despre
 17 2    |               mai fie dobitoc, pentru a deveni ceva mai mult.~În
 18 2    |              o au animalele, aceea de a avea o învăţătură (concretă
 19 2(5) |               omului, Scrieri, partea a doua, trad. de Pr. prof.
 20 2(7) |               pe când cel asemenea ei a fost adus la viaţă prin
 21 2(7) |           mare, mai bun decât care nu a avut ce să dea, astfel încât
 22 2    |              Căci “virtutea constă în a fi fără stăpân şi a face
 23 2    |         constă în a fi fără stăpân şi a face ceea ce-ţi place, tot
 24 2    |               Dumnezeul Sfânta Treime a zis: “Să facem om după chipul
 25 2    |              acestui sfat Dumnezeiesc a fost Însuşi Hristos, adică
 26 2    |                căci nu Adam cel vechi a fost model pentru Adam Cel
 27 2    |            Adam Cel nou, ci cel vechi a fost luat după modelul Celui
 28 2    |            vechi nu e decât o imitare a lui Adam cel nou, zidit
 29 2    |           într-un cuvânt, Mântuitorul a fost Cel Dintâi dintre toţi
 30 2(12)|       viitoarea lucrare: “Atunci când a fost vorba de crearea omului,
 31 2(12)|              vorba de crearea omului, a avut loc o sfătuire şi,
 32 2(12)|              din cuvântul Scripturii, a avut loc ceea ce face un
 33 2    |       importanţă faptul că Hristos nu a existat istoric pe vremea
 34 2    |             realitatea supratemporală a lui Dumnezeu “mai-întâi-născut
 35 2    |                Dacă omul, pentru care a fost făcută întreaga creaţie
 36 2    |           întreaga creaţie materială, a răsărit pe pământ ultimul
 37 2(13)|           Adormirea Preasfintei Maici a lui Dumnezeu, Ed. Icos,
 38 2    |                  Ca realizare supremă a omului, este firesc ca Hristos
 39 2    |           Făurindu-l pe om, Dumnezeu “a sădit în firea sa un amestec
 40 2    |           amândurora, atât bucuria de a sta în legătură cu Dumnezeu,
 41 2    |           fiindcă pentru omul cel nou a fost alcătuită dintru început
 42 2    |               în ea pe El, fiindcă El a fost Arhetipul pentru cele
 43 2    |      făcându-ne asemănare desăvârşită a Lui, este nepătimirea, pe
 44 2    |         devină cu adevărat om, Domnul a dat un alt început naturii
 45 2    |         naturii umane, începutul unei a doua faceri, adică naşterea
 46 2    |             pentru fiecare credincios a operei pe care nu a realizat-o
 47 2    |        credincios a operei pe care nu a realizat-o Adam”. 20 Sfântul
 48 2    |              de părere că însuşi Adam a fost creat de Dumnezeu după
 49 2    |              chipul Său, cu scopul de a se naşte mai târziu cu voia
 50 2    |          poruncile Lui. Orice abatere a minţii de la Dumnezeu sfârşeşte
 51 2    |               Dumnezeu sfârşeşte prin a aluneca spre rău. Fiinţa
 52 2    |           stea nemişcată”. 22 Adam nu a îndeplinit această poruncă
 53 2    |               Această dublă orientare a omului este o consecinţă
 54 2    |              omului este o consecinţă a păcatului, pe care o vom
 55 3    |           ceea ce nu se vede. Adam nu a cunoscut nici una din acestea,
 56 3    |            s-a născut ca noi, nici nu a supt sân, nici nu a cunoscut
 57 3    |           nici nu a supt sân, nici nu a cunoscut creşterea de la
 58 3    |       creşterea de la mic la mare, ci a avut de la început “vârsta
 59 3    |               alcătuieşte omul, căci “a făcut Dumnezeu pe om după
 60 3    |               lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie” (
 61 3    |          Scriptura spune că “Dumnezeu a făcut pe om. După chipul
 62 3    |              1, 27). Crearea celui ce a fost făcut “după chip” şi-a
 63 3(25)|          omenirii în bărbat şi femeie a avut loc, cred eu, mai târziu,
 64 3    |                  împărţire care n-are a face cu modelul dumnezeiesc,
 65 3    |              separaţi dintru început, a dat în diferite culturi
 66 3    |                Filozofia androginului a preocupat într-o măsură
 67 3    |             Ea este o deducţie logică a idealului, potrivit căruia
 68 3    |      divinitatea, ca expresie supremă a desăvârşirii, dacă există,
 69 3    |              unde avem vestita epopee a lui Ghilgameş, descoperim
 70 3    |        personajul făcut de zei pentru a răzbuna populaţia Urukului
 71 3    |          existenţă androgină iniţială a omului, ea ni se impune
 72 3    |          existenţe androgine iniţiale a omului, este faptul că la
 73 3    |               există monahismul.~Omul a fost creat pentru viaţă
 74 3    |             rai ca nişte îngeri, fără a fi aprinşi de poftă şi fără
 75 3    |              aprinşi de poftă şi fără a fi asediaţi de alte patimi.
 76 3    |               Atunci când Mântuitorul a fost ispitit de saduchei,
 77 3    |              saduchei, întrebat fiind a căruia dintre cei şapte
 78 3    |         altfel decât ca o restabilire a oamenilor în vechea stare
 79 3    |        restabiliţi se aseamănă cu cea a îngerilor, atunci e limpede
 80 3    |               şi femeie este o urmare a căderii. Acest paradox se
 81 3    |            Dumnezeu] prin puterea Lui a văzut mai dinainte depărtarea
 82 3    |               dreaptă şi căderea care a urmat, departe de viaţa
 83 3    |         desăvârşesc îngerii, Dumnezeu a rânduit pentru firea noastră
 84 3(31)|             de o înmulţire spirituală a neamului omenesc (cit. de
 85 3    |        Sfântul Ioan Gură de Aur, care a scris atâtea cuvinte înălţătoare
 86 3    |              căsătorie decât o urmare a morţii: “După ce nu a ascultat
 87 3    |          urmare a morţii: “După ce nu a ascultat de Dumnezeu şi
 88 3    |           ţărână, scrie Sfântul, omul a pierdut împreună cu acea
 89 3    |            atunci, o dată cu acestea, a fost introdusă şi căsătoria...
 90 3    |         căsătoria, de unde s-a arătat a fi necesară?... Fiindcă
 91 3(32)|             deplângând starea jalnică a firii omeneşti, psalmistul
 92 3(32)|         desigur, la vrednicia pe care a avut-o aproape deopotrivă
 93 3(32)|          avut-o aproape deopotrivă cu a îngerilor. “De aceea, adaugă
 94 3    |      binecuvântare, prefăcând ceea ce a fost un rezultat al păcatului
 95 3    |              decât manifestarea în om a chipului dobitocului, care “
 96 3(36)|      caracteriza firea atât de înaltă a lui Dumnezeu” Sf. Grigorie
 97 3    |          urmarea practicării continue a păcatului, care se realizează
 98 3    |             prin folosirea iraţională a pornirilor şi instinctelor
 99 3(38)|        Îngerul Păzitor: “O, rea voire a mea, pe care nici dobitoacele
100 3    |            provocându-şi voma, pentru a face loc iarăşi mâncării. “
101 3(39)|                      Cartea lui Evola a apărut în limba română la
102 3    |             răsturnare şi o înlocuire a peceţii lui Dumnezeu cu
103 3    |      dobitocului, încât întreaga fire a noastră porneşte pe calea
104 3    |              inventariere interesantă a trăsăturilor animale lucrătoare
105 3    |        bunătatea şi iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Dumnezeu
106 3    |             săvârşite de noi, ci după a lui îndurare, prin baia
107 3    |           prin baia naşterii celei de a doua şi prin înnoirea Duhului
108 3(42)|           Gură de Aur, Scrieri Partea a treia, Omilii la Matei,
109 3(43)|                            Comparaţie a Sf. Grigorie de Nyssa, op.
110 3    |            măcar izgonirea din rai nu a fost o pedeapsă din partea
111 3    |         natural din partea naturii ce a fost tiranizată şi defectată
112 3    |         defectată de acţiunea greşită a lui Adam, deoarece căderea
113 3    |               deoarece căderea omului a provocat dereglarea întregului
114 3(48)|    deşteaptă-Te, pentru ce dormi?” ş. a. În Vechiul Testament, se
115 3    |           Grigorie Teologul, Dumnezeu a îngăduit moartea “ca răul
116 3    |                răzbunării” iraţionale a naturii, oferindu-i şansa
117 3    |              în moarte, din moment ce a pierdut viaţa, şi mai ales
118 3    |               să ajungă în punctul de a regăsi mai deplină viaţa
119 3    |           viaţa şi forma mai frumoasă a naturii lui Hristos”. 51~
120 3(50)|         Grigorie Teologul, Cuvântarea a 45 la Sfintele Paşti.~
121 3(52)|           rezumând concepţia generală a Părinţilor, e de părere
122 3    |             dovada supremei libertăţi a omului, care-l ridică peste
123 3    |         chipul şi asemănarea Aceluia, a primit fiinţă; atunci când
124 3    |               era o consecinţă logică a religiei antice greceşti.
125 3    |            oameni, ci orice încercare a vreunui zeu minor de a conlucra
126 3    |      încercare a vreunui zeu minor de a conlucra cu muritorii era
127 3    |          noapte creştea la loc pentru a putea fi ciupit la nesfârşit.
128 3(55)|                                Pentru a arăta starea degradării
129 3(55)|            irosit averea părintească, a ajuns să fie slugă în ţară
130 3    |              aveau o motivaţie logică a hedonismului lor, reieşind
131 3    |              O astfel de îndumnezeire a omului, fără Dumnezeu şi
132 3    | monstruozitatea fatalităţii morţii şi a nedreptăţii. Această atitudine,
133 3    |           toţi oamenii fără Dumnezeu, a atins proporţii monstruoase
134 3    |               numele Dumnezeului Care a primit să fie om, pentru
135 3    |             care trăim este aşa. Omul a ajuns, în clipele sale de
136 3    |                Iată şi “omul - măsură a tuturor lucrurilor”! Iată
137 3(56)|          departe. Despre teama de iad a grecilor, ne vorbeşte şi
138 3(56)|              lui Hades, cum că cel ce a făptuit nedreptăţi aici