Chapter

  1 1    |           face o afirmaţie care pare să curme orice aspiraţie la
  2 1    |            şi conştiinţa morţii, par să nu excludă din alcătuirea
  3 1    |             ei. De aceea vom încerca să o desfăşurăm.~Se pare că
  4 1    |         multă vreme despre ele. Fără să acceptăm unele exagerări
  5 1    |      superioare omului, ţinem totuşi să amintim un pasaj interesant
  6 1    |                puii leilor mugesc ca să apuce şi să ceară de la
  7 1    |         leilor mugesc ca să apuce şi să ceară de la Dumnezeu hrana
  8 1    |           aceea Noe primeşte poruncă să ia cu sine în corabie nu
  9 1    |       necurate”, câte o pereche, “ca să le păstreze soiul pentru
 10 1    |              îşi face cunoscută voia Sa oamenilor prin intermediul
 11 1    |        Dumnezeu, s-a pornit pe asina sa ca să-i binecuvânteze pe
 12 1    |              tot felul se împotrivea să mai meargă). Şi iată că “
 13 1    |             de trei ori? Eu am ieşit să te împiedic, deoarece calea
 14 1    |             Iată că Dumnezeu preferă să se arate mai degrabă şi
 15 1    |              se arate mai degrabă şi să cruţe un dobitoc decât un
 16 1    |            vedem că, prin atitudinea sa, om fiind, se coboară mai
 17 1(3) |             legat chivotul furat, ca să se vadă dacă Dumnezeu binevoieşte
 18 1(3) |            dacă Dumnezeu binevoieşte să se întoarcă în mijlocul
 19 2    |           morţii), despre om trebuie să spunem că el nu numai că
 20 2    |          roagă, ci are posibilitatea să devină ca şi Dumnezeu, şi
 21 2    |            puterea, dată de Hristos, să devină nemuritor! Aşadar,
 22 2    |             despre Dumnezeu, pe care să o transmită şi altora. Omul
 23 2    |            Omul are sădită în fiinţa sa nevoia de a răspândi ştiinţa
 24 2    |        această condiţie, omul începe să nu mai fie dobitoc, pentru
 25 2    |              ce) mai jos decât asina sa. “Teolog este cel care se
 26 2    |          Această învăţătură nu poate să existe în afara Bisericii,
 27 2(4) |      alcătuit teologic. Şi pentru ca să fie adevărat, el trebuie
 28 2(4) |             fie adevărat, el trebuie să existe şi să trăiască în
 29 2(4) |              el trebuie să existe şi să trăiască în fiecare clipă
 30 2    |              ci are sădite în fiinţa sa însuşirile lui Dumnezeu,
 31 2(6) |     îndrumată, fiind în stare astfel să câştige şi pentru sine din
 32 2(7) |              decât care nu a avut ce să dea, astfel încât aceasta
 33 2    | superioritate vădită prin libertatea sa neîngrădită”. 9 Desăvârşita
 34 2    |      Dumnezeul Sfânta Treime a zis: “Să facem om după chipul şi
 35 2    |            asemănarea Noastră..., ca să stăpânească toate vietăţile
 36 2    |              asemănarea Acestuia… Ca să spunem totul într-un cuvânt,
 37 2    |           care ne-a arătat în fiinţa Sa un chip de om adevărat şi
 38 2(12)|             plan pentru ceea ce avea să realizeze, modul în care
 39 2(12)|        realizeze, modul în care urma să acţioneze şi în ce măsură
 40 2(12)|           măsură elaboratul nou avea să se asemene cu originalul,
 41 2    |             materiale şi spirituale, să fie posterior lui Adam,
 42 2    |               este firesc ca Hristos să reprezinte scopul mersului
 43 2(14)|             omul. Căci nu era firesc să apară stăpânul înainte de
 44 2(14)|              şi abia după aceea urma să aibă loc primirea suveranului”,
 45 2    |           istoriei”. 15~Omul trebuie să tindă neîncetat spre acest
 46 2    |           divino-umană, omul trebuie să se desăvârşească atât spiritual,
 47 2    |           Dumnezeu “a sădit în firea sa un amestec de dumnezeiesc
 48 2    |              şi de omenesc pentru ca să poată gusta din fericirea
 49 2    |              este ceva unic, capabil să cugete şi nematerialnic,
 50 2    |          este o armonie în care urma să se sălăşluiască Hristos
 51 2    |     cunoaştem pe Hristos, dorinţă ca să alergăm spre El, memorie
 52 2    |        Pentru ca nepătimirea noastră să fie realizabilă, Dumnezeu
 53 2    |              Botez. Căci, “pentru ca să devină cu adevărat om, Domnul
 54 2    |             Dumnezeu voieşte ca omul să conlucreze liber, cu puterea
 55 2    |              are în sine la naşterea sa. 21~Nepătimirea se realizează
 56 2    |            omul se dezbină în fiinţa sa şi apare boala. Unul din
 57 2    |        monahi: “Cugetă cele bune, ca să nu cugeţi cele rele, deoarece
 58 2    |             firea minţii omeneşti ca să stea nemişcată”. 22 Adam
 59 3    |             întoarce din nou şi ţine să precizeze: “Bărbat şi femeie
 60 3    |            care însă este interesant să le amintim. De exemplu,
 61 3    |              omul desăvârşit trebuie să fie o fiinţă fără fisuri.
 62 3    |  politeismului de atunci, ajunseseră să afirme că divinitatea, ca
 63 3    |   desăvârşirii, dacă există, trebuie să fie una şi indivizibilă.
 64 3    |               iar inima-i dădea ghes să stea printre dobitoacele
 65 3    |            după cădere, va fi nevoit să se apere de răutatea acestora.
 66 3    |              aceea el nu avea nevoie să se căsătorească, ceea ce
 67 3    |             cei ce se vor învrednici să dobândească veacul acela
 68 3    |              nu se mărită. Căci nici să moară nu mai pot, căci sunt
 69 3    |           viaţa îngerilor, pentru ca să nu nimicească sufletele
 70 3    |             noastră în păcat: în loc să rămânem la vrednicia îngerească,
 71 3    |         îngerească, El ne-a îngăduit să transmitem viaţa de la unii
 72 3(31)|               nu la o înmulţire care să se petreacă în rai. La fel
 73 3    |          vieţii de familie, nu ezită să vadă în căsătorie decât
 74 3    |          reabilitării. El poate acum să perpetueze viaţa. Numai
 75 3    |              Julius Evola, în cartea sa “Metafizica sexului” 39,
 76 3(38)|              o au! Dar cum vei putea să cauţi spre mine sau să te
 77 3(38)|         putea să cauţi spre mine sau să te apropii de ~mine, cel
 78 3    |              fi mâncatul sau somnul. Să ne aducem aminte doar de
 79 3    |        silindu-şi mintea ca patimile să prindă în ea rădăcini, el
 80 3    |      principii pătimaşe, ajutându-le să sporească tot mai mult”. 41~
 81 3    |            poate, după cum am văzut, să întreacă dobitocul în patimă.
 82 3    |       Spune-mi, dar, după care fapte să te cunosc că eşti creştin,
 83 3    |       demonul cel rău, cum voi putea să te număr cu oamenii când
 84 3    |            firii omeneşti? [...] Cum să te numesc? Fiară? Dar fiarele
 85 3    |             decât fiarele sălbatice. Să te numesc drac? Dar dracul
 86 3    |         banii. Spune-mi, te rog, pot să te mai numesc om când ai
 87 3    |              calea filozofiei: “Căci să ştii, declară Socrate În
 88 3    |     plăcerile iubirii? Mai poţi oare să te bucuri de o femeie?”
 89 3(48)|             împietriţi şi incapabili să răspundă iubirii lui Dumnezeu.~
 90 3    |            îngăduit moartea “ca răul să nu devină nemuritor”. 50
 91 3    |            naturii, oferindu-i şansa să renască într-o altă dimensiune.
 92 3    |              Dumnezeu pe om în “noua sa pribegie” nu poate fi considerat
 93 3    |              o dă Dumnezeu omului ca să poată supravieţui în moarte,
 94 3    |        pierdut viaţa, şi mai ales ca să supravieţuiască corect,
 95 3    |              supravieţuiască corect, să ajungă în punctul de a regăsi
 96 3    |         împotriva omului, ele nu pot să şteargă cu desăvârşire strălucirea
 97 3    |           este înzestrat, are putere să conducă cu ele. Iar atunci
 98 3    |          când “puterea minţii ajunge să stăpânească aceste porniri,
 99 3    |              patimilor şi se fereşte să ajungă în robia răului (
100 3    |            Pavel atunci când ne cere să căutăm cele de sus)”. 53~
101 3    |             legităţile naturii, fără să le poată depăşi, omul are
102 3    |              depăşi, omul are putere să supună el aceste legităţi
103 3    |          aceste legităţi în favoarea sa. În aceasta constă şi dovada
104 3    |          ceva care desemnează natura sa atemporală şi aspaţială.
105 3    |              ne vorbeşte de originea sa divină, că omul este chip
106 3    |             se hrăneşte...” 55~Voind să scape de această tristeţe,
107 3    |            când Prometeu îndrăzneşte să ducă focul oamenilor, Zeus
108 3(55)|          averea părintească, a ajuns să fie slugă în ţară străină
109 3(55)|             slugă în ţară străină şi să poftească roşcovele pe care
110 3    |            Drept urmare, ei au ajuns să îndumnezeiască corpul omenesc,
111 3    | instinctualul încearcă din răsputeri să îmbrace haina strălucirii
112 3    |            i-a şoptit-o Evei în rai. Să nu uităm însă că grecii
113 3    |          pare că nu mai este om care să nu fi auzit niciodată de
114 3    |            Dumnezeului Care a primit să fie om, pentru a-l face
115 3    |              singurătate apăsătoare, să nu-şi mai înţeleagă cauzele
116 3(56)|               spunându-l, n-aş putea să conving pe mulţi. Trebuie
117 3(56)|            conving pe mulţi. Trebuie să ştii Socrate, că, atunci
118 3(56)|              nedreptăţi aici trebuie să dea acolo socoteală - poveşti
119 3(56)|            din teamă ca nu cumva ele să se adeverească... Iar cel