Chapter

  1 1    |                1. Ce îl deosebeşte pe om de animale?~Există o
  2 1    |            încercări de a-l defini pe om. Pentru Aristotel, omul
  3 1(1) |            conştiinţa morţii sale, pe când acelea nu au conştiinţa
  4 1    |           lui Dumnezeu, s-a pornit pe asina sa ca să-i binecuvânteze
  5 1    |           sa ca să-i binecuvânteze pe moabiţi, “Îngerul Domnului
  6 1    |         s-a sculat, ca să-l mustre pe cale”. Moise ne spune că
  7 1    |            văzut Îngerul Domnului, pe care Valaam nu-l vedea (
  8 1    |           la pământ, iar cuvintele pe care le aude din gura îngerului
  9 1    |          mea; şi asina, văzându-mă pe mine, s-a întors de la mine
 10 1    |          la mine, eu te-aş fi ucis pe tine, iar pe ea aş fi lăsat-o
 11 1    |         te-aş fi ucis pe tine, iar pe ea aş fi lăsat-o vie” (Num.
 12 1    |            este aceea ce îl ridică pe om deasupra animalelor?~
 13 2    |      Aşadar, ceea ce îl deosebeşte pe om de dobitoc, este calitatea
 14 2    |           corectă despre Dumnezeu, pe care să o transmită şi altora.
 15 2    |            psalmul 50: “învăţa-voi pe cei fărădelege căile tale,
 16 2    |            În persoana lui Valaam, pe care Dumnezeu îl tratează
 17 2    |            Dumnezeu îl tratează ca pe o fiinţă inferioară asinei,
 18 2    |           Iată deci prima însuşire pe care o are omul, dar nu
 19 2    |            omul această învăţătură pe care nu o au dobitoacele?
 20 2    |          a-L propovădui [şi lăuda] pe Dumnezeu, ci are sădite
 21 2    |            că Primul este necreat, pe când al doilea este creat
 22 2(6) |      Pentru Sf. Grigorie, “podoaba pe care o poartă sufletul omenesc
 23 2    |         nu-şi arată bunătatea doar pe jumătate, dăruind omului
 24 2    |      tocmai prin aceea că l-a adus pe om din nefiinţă la viaţă
 25 2(7) |        ocaziile pecetea frumuseţii pe care o are Modelul nostru,
 26 2(7) |            Dumnezeirea e necreată, pe când cel asemenea ei a fost
 27 2    |         atât de mari. Darul suprem pe care îl primeşte omul este
 28 2    |              Desăvârşita libertate pe care o primeşte omul este
 29 2    |          se supun legilor naturii, pe care nu le pot depăşi, nu
 30 2    |          de sceptru se sprijineşte pe fericirea nemuririi, pe
 31 2    |            pe fericirea nemuririi, pe când, în loc de diademă
 32 2    |       toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul” (
 33 2(12)|            Sf. Grigorie Îl compară pe Dumnezeu cu un artist care
 34 2    |       Hristos nu a existat istoric pe vremea creaţiei lui Adam.
 35 2    |       creaţie materială, a răsărit pe pământ ultimul după toate
 36 2(14)|            compară aducerea omului pe lume de către Dumnezeu cu
 37 2(14)|          sugerează Sfântul cinstea pe care i-a purtat-o Dumnezeu
 38 2    |            şi trupeşte. Făurindu-l pe om, Dumnezeu “a sădit în
 39 2    |        fost dat pentru a-L încăpea pe Dumnezeu, la vremea venirii
 40 2    |           primit ca să-L cunoaştem pe Hristos, dorinţă ca să alergăm
 41 2    |          avem ca să-L purtăm în ea pe El, fiindcă El a fost Arhetipul
 42 2    |           a Lui, este nepătimirea, pe care nu o pot avea animalele. “
 43 2    |        fiecare credincios a operei pe care nu a realizat-o Adam”. 20
 44 2    |       conlucreze liber, cu puterea pe care o are în sine la naşterea
 45 2    |      străine. Astfel, el L-a negat pe Dumnezeu, sursa existenţei
 46 2    |         Drept urmare, Adam s-a dat pe sine morţii, sinucigându-se
 47 2    |    Deoarece, atunci “când Îl neagă pe Dumnezeu, omul se neagă
 48 2    |            Dumnezeu, omul se neagă pe sine însuşi şi se autodistruge.
 49 2    |         pune în valoare la infinit pe sine însuşi, se dezvoltă
 50 2    |   întregeşte în veşnicie”. 23~Însă pe lângă mişcarea înspre Dumnezeu,
 51 2    |          mişcarea înspre Dumnezeu, pe care omul o are în sine
 52 2    |            consecinţă a păcatului, pe care o vom discuta în continuare.~
 53 3    |             căci “a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după
 54 3(24)|                               Cele pe care le-a luat omul de la
 55 3    |         spune că “Dumnezeu a făcut pe om. După chipul lui Dumnezeu
 56 3    |      chipul lui Dumnezeu l-a făcut pe el” (Fc. 1, 27). Crearea
 57 3    |         Bărbat şi femeie i-a făcut pe ei”. Cred că toţi sunt de
 58 3    |          ori naive şi caraghioase, pe care însă este interesant
 59 3    |        primul om (Adam) era bărbat pe partea dreaptă şi femeie
 60 3    |           partea dreaptă şi femeie pe stânga; dar Dumnezeu l-a
 61 3    |          pierd armonia cu cosmosul pe care au avut-o până la împreunare.
 62 3    |          oamenilor în vechea stare pe care au avut-o înainte de
 63 3    |       depărtarea noastră liberă de pe calea cea dreaptă şi căderea
 64 3(31)|        referit anume la înmulţirea pe care o cunoaştem astăzi,
 65 3(32)| gândindu-se, desigur, la vrednicia pe care a avut-o aproape deopotrivă
 66 3    |          dobitocului35 şi “în cele pe care – ca dobitoacele necuvântătoare -
 67 3(35)|                  Această idee este pe larg dezvoltată de Sf. Grigorie
 68 3(38)|      Păzitor: “O, rea voire a mea, pe care nici dobitoacele cele
 69 3    |       urmând un scop contrar celui pe care îl urmăm noi, face
 70 3    |            fire a noastră porneşte pe calea aceasta, ca şi cum
 71 3    |            mult”. 41~În acest fel, pe măsură ce omul care practică
 72 3    |           chipul lui Dumnezeu, iar pe cel al dobitocului îl distruge,
 73 3    |            chipul dobitocului, iar pe cel al lui Dumnezeu îl pierde.
 74 3    |          poate “întrece” şi depăşi pe Dumnezeu, imitîndu-I virtuţile,
 75 3    |            fiind şi urându-ne unul pe altul; iar când bunătatea
 76 3    |      patimi nu poate să-L cunoască pe Dumnezeu. Pentru Platon,
 77 3    |           Socrate În Republica, că pe cât mai palide devin pentru
 78 3    |          plăcerile legate de trup, pe atât sporesc dorinţele şi
 79 3    |           când cineva l-a întrebat pe poetul Sofocle: “Cum stai,
 80 3    |        văzut că, după ce l-a creat pe om, iar acesta I-a stat
 81 3    |    favoarea omului. Însăşi moartea pe care o va cunoaşte omul
 82 3(48)|        păzi de pieirea desăvârşită pe evreii împietriţi şi incapabili
 83 3    |       Dumnezeu practic îl sustrage pe om din faţa “răzbunării”
 84 3    |        câte l-a înzestrat Dumnezeu pe om în “noua sa pribegie”
 85 3    |          chiar şi aceleaşi patimi. Pe de o parte, instinctele
 86 3    |           spre iraţionalitate, iar pe de altă parte, acestea constituie “
 87 3    | binecuvântare, o posibilitate nouă pe care o dă Dumnezeu omului
 88 3    |      liberă, iar ceea ce îl smulge pe om din circuitul biologic
 89 3    |          al acestui Univers şi că, pe lângă biologic, mai are
 90 3    |        mare nelinişte şi tristeţe, pe care Blaga o numea “tristeţe
 91 3    |            nu doar că nu îi ajutau pe oameni, ci orice încercare
 92 3(55)|          şi să poftească roşcovele pe care le mâncau porcii stăpânului
 93 3(55)|      mâncau porcii stăpânului său, pe care îi păştea, dar nu le
 94 3(55)|            nu le primea nici măcar pe acestea (Lc. 15, 11-32).~
 95 3    |    împlinirea dorinţei diavolului, pe care acesta i-a şoptit-o
 96 3    |            fie om, pentru a-l face pe om “dumnezeu” după har.
 97 3    |            ceea ce ne nelinişteşte pe fiecare dintre noi nu este
 98 3    |            trebuie să-L “zămislim” pe Dumnezeu în inimile noastre
 99 3    |        eforturilor de a-l preamări pe om: “Omul – chip al lui
100 3(56)|            Platon: “Iată încă ceva pe care, spunându-l, n-aş putea
101 3(56)|  spunându-l, n-aş putea să conving pe mulţi. Trebuie să ştii Socrate,