Chapter

 1 1    |              pe om de animale?~Există o mulţime de încercări de
 2 1    |               lui, omul nu este decât o prelungire a maimuţei, iar
 3 1    |                iar Thomas Hobbes face o afirmaţie care pare să curme
 4 1(1) |               a lui Pascal “omul este o trestie cugetătoare”. Pentru
 5 1(1) |                 omul, chiar dacă este o trestie, adică o fiinţă
 6 1(1) |            dacă este o trestie, adică o fiinţă mai firavă decât
 7 1(1) |               strivită cu uşurinţă de o stihie, el totuşi se ridică
 8 1    |               De aceea vom încerca să o desfăşurăm.~Se pare că a
 9 1    |           Animalele se roagă, trăiesc o relaţie tainică cu Dumnezeu,
10 1    |             din cele “necurate”, câte o pereche, “ca să le păstreze
11 1    |               nu-l vedea (şi de aceea o bătea, căci asina în tot
12 1(2) |       îndumnezeit, Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Editura
13 2    |                             2. Omul e o fiinţă teologică~Dacă am
14 2    |              calitatea de a-şi însuşi o învăţătură concretă şi corectă
15 2    |           despre Dumnezeu, pe care să o transmită şi altora. Omul
16 2    |            Dumnezeu îl tratează ca pe o fiinţă inferioară asinei,
17 2    |             această cauză, el nu este o fiinţă teologică4, degradând (
18 2    |           deci prima însuşire pe care o are omul, dar nu o au animalele,
19 2    |               care o are omul, dar nu o au animalele, aceea de a
20 2    |            animalele, aceea de a avea o învăţătură (concretă şi
21 2    |         această învăţătură pe care nu o au dobitoacele? Căci anume
22 2    |              frumuseţea firii [umane] o formează tocmai puterea
23 2(6) |            Grigorie, “podoaba pe care o poartă sufletul omenesc
24 2    |         jumătate, dăruind omului doar o parte din bunătăţile Sale
25 2(7) |            pecetea frumuseţii pe care o are Modelul nostru, atunci
26 2(7) |               51, cit. după Semi slov o jizni vo Hriste, Moscova,
27 2    |      nemurirea şi voia liberă, având “o superioritate vădită prin
28 2    |         Desăvârşita libertate pe care o primeşte omul este şi poarta [
29 2    |             Adam cel vechi nu e decât o imitare a lui Adam cel nou,
30 2(12)|            crearea omului, a avut loc o sfătuire şi, după cum deducem
31 2(12)|           face un artist care-şi face o schiţă de plan pentru ceea
32 2    |             Col. 1, 15-17) constituie o învăţătură biblică fundamentală.
33 2(14)|             lui Nellas). Aceeaşi idee o găsim şi la Sf. Grigorie
34 2(14)|             lume de către Dumnezeu cu o invitaţie într-o casă pregătită
35 2    |        Cuvântul întrupat. Căci, fiind o natură divino-umană, omul
36 2    |          alcătuind fiinţa umană, este o armonie în care urma să
37 2    |               nepătimirea, pe care nu o pot avea animalele. “Curăţia,
38 2    |         Dumnezeu ne dăruieşte până şi o naştere nepătimaşă, nouă
39 2    |           prin Botez, care nu e numai o eliberare de consecinţele
40 2    |           păcatului strămoşesc, ci şi o realizare pentru fiecare
41 2    |             liber, cu puterea pe care o are în sine la naşterea
42 2    |         înspre Dumnezeu, pe care omul o are în sine în chip firesc,
43 2    |               firesc, omul mai are şi o altă mişcare, nefirească,
44 2    |               orientare a omului este o consecinţă a păcatului,
45 2    |       consecinţă a păcatului, pe care o vom discuta în continuare.~
46 3    |            crede că omul primitiv era o fiinţă bisexuală de formă
47 3    |             aşa-zis creştine. Ea este o deducţie logică a idealului,
48 3    |             desăvârşit trebuie să fie o fiinţă fără fisuri. În general,
49 3    |             lui Ghilgameş, descoperim o idee înrudită, Enkidu (personajul
50 3    |        prieten, el îi trimite în cale o curtezană. Enkidu cunoaşte
51 3    |      adăpătoare, văzându-l, animalele o iau la fugă. Iată o frumoasă
52 3    |         animalele o iau la fugă. Iată o frumoasă legendă în care,
53 3    |               se vorbeşte clar despre o existenţă androgină iniţială
54 3    |               înţeles altfel decât ca o restabilire a oamenilor
55 3    |              în bărbat şi femeie este o urmare a căderii. Acest
56 3(31)| Mărturisitorul crede că este vorba de o înmulţire spirituală a neamului
57 3(31)|           anume la înmulţirea pe care o cunoaştem astăzi, nu la
58 3(31)|               cunoaştem astăzi, nu la o înmulţire care să se petreacă
59 3    |               vadă în căsătorie decât o urmare a morţii: “După ce
60 3    |               viaţa chinuită, atunci, o dată cu acestea, a fost
61 3    |               omului de după cădere e o continuă zbatere între animalitate
62 3(38)|               către Îngerul Păzitor: “O, rea voire a mea, pe care
63 3(38)|    dobitoacele cele necuvântătoare nu o au! Dar cum vei putea să
64 3    |             îl urmăm noi, face totuşi o afirmaţie care susţine ceea
65 3    |               îşi gâdilau gâtlejul cu o pană, provocându-şi voma,
66 3    |             clipa aceea are loc în om o răsturnare şi o înlocuire
67 3    |             loc în om o răsturnare şi o înlocuire a peceţii lui
68 3    |         Sfântul Ioan Gură de Aur face o inventariere interesantă
69 3    |          catâr, că eşti ranchiunos ca o cămilă, că răpeşti ca un
70 3    |               un şarpe, că răneşti ca o scorpie, că eşti şiret ca
71 3    |             scorpie, că eşti şiret ca o vulpe, că ţii în tine veninul
72 3    |              tine veninul răutăţii ca o aspidă şi viperă, că lupţi
73 3    |         Patima robeşte, ascunzând, ca o mască43 chipul lui Dumnezeu
74 3    |            Pentru Platon, patima este o piedică în calea filozofiei: “
75 3    |               relatează în continuare o întâmplare cu Sofocle: “
76 3    |             poţi oare să te bucuri de o femeie?” Poetul răspunse: “
77 3    |             Aur, că şi mânia este tot o fiară. Arată şi tu faţă
78 3    |           izgonirea din rai nu a fost o pedeapsă din partea lui
79 3    |            satisfacţii, ci pedeapsa e o mişcare care vine în mod
80 3    |                Însăşi moartea pe care o va cunoaşte omul de acum
81 3    |             şi aceleaşi patimi. Pe de o parte, instinctele sunt
82 3    |               parte, instinctele sunt o poartă care poate duce spre
83 3    |        acestea constituie “un leac şi o binecuvântare, o posibilitate
84 3    |              leac şi o binecuvântare, o posibilitate nouă pe care
85 3    |             posibilitate nouă pe care o dă Dumnezeu omului ca să
86 3    |                  şi aceasta pentru că o fire demnă se ridică deasupra
87 3    |               ajungă în robia răului (o astfel de mândrie e lăudată
88 3    |     practicarea virtuţilor, care sunt o însuşire proprie doar naturii
89 3    |       infinităţii lui Dumnezeu.~Fiind o fiinţă divino-umană, omul
90 3    |       înăbuşită, omul este bântuit de o mare nelinişte şi tristeţe,
91 3    |               tristeţe, pe care Blaga o numea “tristeţe metafizică”. “
92 3    |           totul trupeşti. Aceasta era o consecinţă logică a religiei
93 3    |           oamenilor, Zeus îl leagă de o stâncă, unde vulturii aveau
94 3    |               Iată de ce grecii aveau o motivaţie logică a hedonismului
95 3    |              care nu i se potriveşte. O astfel de îndumnezeire a
96 3    |           însă este nemotivată pentru o lume în care se pare că