Chapter

 1 1    |       iubeşte frumosul. Desigur, această afirmaţie, precum şi cea
 2 1    |  Sfinţilor Părinţi despre om. Şi aceasta este singura însuşire dintre
 3 1    |          deschis gura asinei, şi aceasta a zis către Valaam: “ce
 4 2    |       vor întoarce”. Îndeplinind această condiţie, omul începe să
 5 2    |          se roagă greşit. Şi din această cauză, el nu este o fiinţă
 6 2    |    rugăciune şi despre Dumnezeu. Această învăţătură nu poate să existe
 7 2    |        este una şi indivizibilă. Această Biserică este Biserica de
 8 2    |        Răsărit.~De unde are omul această învăţătură pe care nu o
 9 2    |       dobitoacele? Căci anume în aceasta credem că se manifestă în
10 2(7) |           cu ce se poate compara aceasta?…Dumnezeu ne-a dăruit binele
11 2(7) |          ce să dea, astfel încât aceasta este cea mai mare şi cea
12 2    |          de lumea materială”. 17 Această armonie desăvârşită dintre
13 2    |    născuţi din bărbat şi femeie. Această naştere este Sfântul Botez.
14 2    |       spre Dumnezeu. Atunci când această tendinţă este întreruptă
15 2    |             Adam nu a îndeplinit această poruncă şi şi-a despărţit
16 2    | nefirească, spre cele animalice. Această dublă orientare a omului
17 3    |         lui Ghilgameş, II). Prin această imagine plină de gingăşie,
18 3    |    ajungând robiţi, au dezbrăcat această haină împărătească şi au
19 3    |      este aceea, nu urmează nici aceasta...” 33 Dumnezeu, Care are
20 3(35)|                                  Această idee este pe larg dezvoltată
21 3(38)|                      De exemplu, această rugăciune către Îngerul
22 3    |          perioade anumite pentru aceasta, ca dobitoacele. Acelaşi
23 3    |        noastră porneşte pe calea aceasta, ca şi cum mintea noastră
24 3    |          lui Dumnezeu îl pierde. Aceasta şi pentru că nimeni nu,
25 3    |         frumosul cel real, 52 şi aceasta pentru că o fire demnă se
26 3    |      legităţi în favoarea sa. În aceasta constă şi dovada supremei
27 3    |       Universului în care trăim. Aceasta ne mai arată că omul este
28 3    |  imprevizibile şi inepuizabile – aceasta ne vorbeşte de originea
29 3    |       spre Dumnezeu. Atunci când această mişcare este întreruptă
30 3    |                Voind să scape de această tristeţe, grecii au inventat
31 3    |    pentru cei cu totul trupeşti. Aceasta era o consecinţă logică
32 3    |          însă că grecii au făcut aceasta dintr-o mare tristeţe, tiranizaţi
33 3    |         morţii şi a nedreptăţii. Această atitudine, tipică nu numai
34 3(56)|                             Vezi această idee la Mircea Eliade, Istoria