CAPITOLUL 15
Răzbunarea lui Samson.
1. Peste câteva zile, în timpul
seceratului grâului, a venit Samson să se vadă cu femeia sa,
aducând cu sine un ied. Iar când a zis: "Mă duc la femeia mea în odaia de
dormit", tatăl ei nu l-a lăsat să intre.
2. Şi a zis tatăl
ei: "Eu am socotit că ai urât-o şi am măritat-o cu un
prieten al tău; iată sora ei mai mică e mai frumoasă
decât ea; să fie aceasta în locul aceleia".
3. Samson însă le-a
zis: "De acum eu voi fi drept înaintea Filistenilor, dacă mă
voi apuca să le fac rău".
4. Apoi Samson s-a dus
şi a prins trei sute de vulpi, a luat făclii, a legat câte
două vulpi de coadă şi intre ele câte o făclie;
5. După aceea a aprins
făcliile şi a dat drumul vulpilor prin grânele Filistenilor şi
a aprins şi clăile şi grâul nesecerat, viile şi livezile
de măslini.
6. Şi ziceau
Filistenii: "Cine oare a făcut aceasta?" Şi li s-a spus:
"Samson, ginerele Timneanului, căci acesta i-a luat femeia şi
a dat-o după un prieten al lui". Atunci Filistenii s-au dus şi
au ars-o cu foc şi pe ea şi casa tatălui ei.
7. Dar Samson le-a zis:
"Cu toate că aţi făcut aceasta, eu tot am să mă
răzbun pe voi şi numai atunci am să mă
liniştesc".
8. Şi le-a
sfărâmat fluierele picioarelor şi şoldurile şi apoi s-a
dus şi a şezut în peştera de la stânca Etam.
9. Filistenii însă
s-au dus şi şi-au aşezat tabăra în Iuda şi s-au
întins până la Lehi.
10. Iar locuitorii lui Iuda
au zis: "Pentru ce aţi ieşit voi asupra noastră?" Şi
ei au zis: "Am venit să legăm pe Samson, ca să facem cu
el cum a făcut şi el cu noi".
11. Atunci s-au dus trei
mii de oameni din Iuda la peştera de la stânca Etam şi au zis
către Samson: "Nu ştii tu, oare, că Filistenii domnesc
peste noi? De ce ne-ai făcut tu una ca asta?" El însă a zis:
"Cum s-au purtat ei cu mine, aşa m-am purtat şi eu cu
ei".
12. I-au zis lui: "Noi
am venit să te legăm, ca să te dăm în mâinile Filistenilor".
Atunci Samson le-a zis: "Juraţi-vă mie că nu mă
veţi ucide!"
13. Şi ei au
răspuns: "Nu, noi numai te vom lega şi te vom da în mâinile
lor, dar de omorât nu te vom omorî". Şi l-au legat cu două funii noi
şi l-au dus din peşteră.
14. Dar când s-a apropiat
el de Lehi, Filistenii l-au întâmpinat cu strigăte. Atunci s-a coborât
peste el Duhul Domnului şi funiile care erau peste mâinile lui s-au
făcut ca nişte câlţi arşi de foc şi au căzut
legăturile de pe mâinile lui.
15. Iar el găsind o
falcă sănătoasă de asin, şi-a întins mâna, a luat-o
şi a ucis cu ea o mie de oameni.
16. Apoi a zis Samson:
"Cu o falcă de măgar o ceată, două cete am stins, Cu
o falcă de măgar o mie de oameni am ucis".
17. Şi zicând acestea,
a aruncat falca din mâini şi a numit locul acela Ramat-Lehi.
18. Simţind însă
sete mare, a strigat către Domnul şi a zis: "Tu ai făcut
prin mâna robului Tău această mare izbăvire; iar acum eu mor
de sete şi voi cădea în mâinile celor netăiaţi
împrejur".
19. Atunci a deschis Domnul
o crăpătură într-o stâncă din Lehi şi a curs din ea
apă. Şi a băut Samson şi şi-a astâmpărat setea
şi duhul lui s-a înviorat. De aceea s-a şi numit locul acela:
"Izvorul celui ce strigă", care este în Lehi până în ziua
de astăzi.
20. Şi a fost el
judecător în Israel pe vremea Filistenilor douăzeci de ani.
|