Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

Romanian Orthodox Bible

IntraText CT - Text

  • SFÂNTA EVANGHELIE DUPA LUCA
    • CAPITOLUL 24
Previous - Next

Click here to hide the links to concordance

CAPITOLUL 24 
Învierea Domnului. El Se arată ucenicilor care mergeau spre Emaus şi apoi apostolilor. Înălţarea la cer. 

1. Iar în prima zi după sâmbătă, foarte de dimineaţă, au venit ele la mormânt, aducând miresmele pe care le pregătiseră
2. Şi au găsit piatra răsturnată de pe mormânt
3. Şi intrând, nu au găsit trupul Domnului Iisus
4. Şi fiind ele încă nedumerite de aceasta, iată doi bărbaţi au stat înaintea lor, în veşminte strălucitoare
5. Şi, înfricoşându-se ele şi plecându-şi feţele la pământ, au zis aceia către ele: De ce căutaţi pe Cel viu între cei morţi
6. Nu este aici, ci S-a sculat. Aduceţi-vă aminte cum v-a vorbit, fiind încă în Galileea
7. Zicând Fiul Omului trebuie fie dat în mâinile oamenilor păcătoşi şi fie răstignit, iar a treia zi învieze
8. Şi ele şi-au adus aminte de cuvântul Lui
9. Şi întorcându-se de la mormânt, au vestit toate acestea celor unsprezece şi tuturor celorlalţi
10. Iar ele erau: Maria Magdalena, şi Ioana şi Maria lui Iacov şi celelalte împreună cu ele, care ziceau către apostoli acestea
11. Şi cuvintele acestea au părut înaintea lor ca o aiurare şi nu le-au crezut
12. Şi Petru, sculându-se, a alergat la mormânt şi, plecându-se, a văzut giulgiurile singure zăcând. Şi a plecat, mirându-se în sine de ceea ce se întâmplase
13. Şi iată, doi dintre ei mergeau în aceeaşi zi la un sat care era departe de Ierusalim, ca la şaizeci de stadii, al cărui nume era Emaus
14. Şi aceia vorbeau între ei despre toate întâmplările acestea
15. Şi pe când vorbeau şi se întrebau între ei. şi Iisus Însuşi, apropiindu-Se, mergea împreună cu ei
16. Dar ochii lor erau ţinuţi ca nu-L cunoască
17. Şi El a zis către ei: Ce sunt cuvintele acestea pe care le schimbaţi unul cu altul în drumul vostru? Iar ei s-au oprit, cuprinşi de întristare
18. Răspunzând, unul cu numele Cleopa a zis către El: Tu singur eşti străin în Ierusalim şi nu ştii cele ce s-au întâmplat în el în zilele acestea
19. El le-a zis: Care? Iar ei I-au răspuns: Cele despre Iisus Nazarineanul, Care era prooroc puternic în faptă şi în cuvânt înaintea lui Dumnezeu şi a întregului popor
20. Cum L-au osândit la moarte şi L-au răstignit arhiereii şi mai-marii noştri
21. Iar noi nădăjduiam El este Cel ce avea izbăvească pe Israel; şi, cu toate acestea, astăzi este a treia zi de când s-au petrecut acestea
22. Dar şi nişte femei de ale noastre ne-au spăimântat ducându-se dis-de-dimineaţă la mormânt
23. Şi, negăsind trupul Lui, au venit zicând au văzut arătare de îngeri, care le-au spus El este viu
24. Iar unii dintre noi s-au dus la mormânt şi au găsit aşa precum spuseseră femeile, dar pe El nu L-au văzut
25. Şi El a zis către ei: O, nepricepuţilor şi zăbavnici cu inima ca credeţi toate câte au spus proorocii
26. Nu trebuia oare, ca Hristos pătimească acestea şi intre în slava Sa
27. Şi începând de la Moise şi de la toţi proorocii, le-a tâlcuit lor, din toate Scripturile cele despre El
28. Şi s-au apropiat de satul unde se duceau, iar El se făcea merge mai departe
29. Dar ei Îl rugau stăruitor, zicând: Rămâi cu noi este spre seară şi s-a plecat ziua. Şi a intrat rămână cu ei
30. Şi, când a stat împreună cu ei la masă, luând El pâinea, a binecuvântat şi, frângând, le-a dat lor
31. Şi s-au deschis ochii lor şi L-au cunoscut; şi El s-a făcut nevăzut de ei
32. Şi au zis unul către altul: Oare, nu ardea în noi inima noastră, când ne vorbea pe cale şi când ne tâlcuia Scripturile
33. Şi, în ceasul acela sculându-se, s-au întors la Ierusalim şi au găsit adunaţi pe cei unsprezece şi pe cei ce erau împreună cu ei
34. Care ziceau a înviat cu adevărat Domnul şi S-a arătat lui Simon
35. Şi ei au istorisit cele petrecute pe cale şi cum a fost cunoscut de ei la frângerea pâinii
36. Şi pe când vorbeau ei acestea, El a stat în mijlocul lor şi le-a zis: Pace vouă
37. Iar ei, înspăimântându-se şi înfricoşându-se, credeau văd duh
38. Şi Iisus le-a zis: De ce sunteţi tulburaţi şi pentru ce se ridică astfel de gânduri în inima voastră
39. Vedeţi mâinile Mele şi picioarele Mele, Eu Însumi sunt; pipăiţi-Mă şi vedeţi, duhul nu are carne şi oase, precum vedeţi pe Mine am
40. Şi zicând acestea, le-a arătat mâinile şi picioarele Sale
41. Iar ei încă necrezând de bucurie şi minunându-se, El le-a zis: Aveţi aici ceva de mâncare
42. Iar ei i-au dat o bucată de peşte fript şi dintr-un fagure de miere
43. Şi luând, a mâncat înaintea lor
44. Şi le-a zis: Acestea sunt cuvintele pe care le-am grăit către voi fiind încă împreună cu voi, trebuie se împlinească toate cele scrise despre Mine în Legea lui Moise, în prooroci şi în psalmi
45. Atunci le-a deschis mintea ca priceapă Scripturile
46. Şi le-a spus aşa este scris şi aşa trebuie pătimească Hristos şi aşa învieze din morţi a treia zi
47. Şi se propovăduiască în numele Său pocăinţa spre iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la Ierusalim
48. Voi sunteţi martorii acestora
49. Şi iată, Eu trimit peste voi făgăduinţa Tatălui Meu; voi însă şedeţi în cetate, până ce veţi îmbrăca cu putere de sus
50. Şi i-a dus afară până spre Betania şi, ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat
51. Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer
52. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare
53. Şi erau în toată vremea în templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu. Amin
 

    

  




Previous - Next

Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC
IntraText® (V89) - Some rights reserved by Èulogos SpA - 1996-2007. Content in this page is licensed under a Creative Commons License