Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

CCEO

IntraText CT - Text

  • TITLUL XV DESPRE MAGISTERUL BISERICESC
    • CAPITOLUL IV DESPRE MIJLOACELE DE COMUNICARE SOCIALA SI ÎN SPECIAL DESPRE CARTI
Previous - Next

Click here to hide the links to concordance

CAPITOLUL IV
DESPRE MIJLOACELE DE COMUNICARE SOCIALĂ ŞI ÎN SPECIAL DESPRE CĂRŢI

Can. 651 - § 1. (cf 761) Pentru a urmări sarcina de a anunţa Evanghelia oriunde pe pământ, Biserica trebuie utilizeze mijloacele potrivite şi de aceea trebuie să-i fie revendicat pretutindeni dreptul de a utiliza mijloacele de comunicare socială şi în special de a edita în mod liber scrierile.
         § 2. (= 822 § 3) Toţi credincioşii creştini vor colabora, fiecare prin partea sa, în misiunea atât de mare a Bisericii şi vor susţine şi sprijini iniţiativele acestui apostolat; pe lângă acestea, mai ales cei care sunt experţi în realizarea şi transmiterea comunicaţiilor, se vor strădui colaboreze la activitatea Episcopilor şi de asemenea să-şi dea toată silinţa ca întrebuinţarea aceloraşi mijloace de comunicaţie fie pătrunsă de spiritul lui Hristos.

Can. 652 - § 1. (= 822 § 3) Episcopii eparhiali se vor griji ca, mai ales cu ajutorul institutelor pentru care se ocupă de mijloacele de comunicare socială, credincioşii creştini vor fi instruiţi cu privire la utilizarea critică şi folositoare a aceloraşi instrumente; vor favoriza cooperarea dintre aceste institute diferite; vor prevedea formarea experţilor; în sfârşit vor promova iniţiativele bune, în primul rând lăudând şi binecuvântând cărţile bune: aşa este mai eficient decât pedepsind şi condamnând pe cele rele.
         § 2. (cf 823 § 2) Episcopul eparhial, Sinodul Episcopilor Bisericii patriarhale, Consiliul Ierarhilor şi Scaunul Apostolic, are competenţa de a tutela integritatea credinţei şi a moravurilor, pentru a interzice credincioşilor creştini utilizeze sau comunice altora mijloacele de comunicare socială, ori de câte ori acestea sunt în detrimentul aceleiaşi integrităţi.

Can. 653 - (cf 831 § 2) Este de datoria dreptului particular stabilească norme mai precise asupra utilizării radiofoniei, cinematografiei, televiziunii şi a altora de acest fel, când tratează despre cele referitoare la doctrina catolică sau la moravuri.

Can. 654 - (cf 824 § 2) Normele dreptului comun pentru cărţi sunt valabile pentru orice alte scrieri sau cuvântări reproduse prin orice fel de invenţii tehnice şi destinate difuzării în public.

Can. 655 - § 1. (cf 825) Este necesar ca accesul credincioşilor creştini la Sfânta Scriptură fie larg deschis; în consecinţă Episcopii eparhiali se vor îngriji de întocmirea de versiuni corespunzătoare şi fidele, prevăzute cu explicaţii suficiente, acolo unde lipsesc, ba chiar, ori de câte ori poate fi convenabil şi util, colaborând cu alţi creştini.
         § 2. Toţi credincioşii creştini şi mai ales păstorii de suflete se vor îngriji răspândească exemplare ale Sfintei Scripturi prevăzute cu adnotări corespunzătoare chiar şi pentru uzul necreştinilor.
         § 3. Cu uzul liturgic sau catehetic se vor folosi numai acele ediţii ale Sfintei Scripturi care sunt înzestrate cu aprobarea bisericească; celelalte ediţii trebuie aibă cel puţin permisiunea bisericească.

Can. 656 - § 1. (cf 826) În celebrările liturgice se vor utiliza numai cărţile înzestrate cu aprobarea bisericească.
         § 2. (826 § 3) Cărţile de rugăciuni sau de devoţiuni destinate uzului public sau privat al credincioşilor creştini au nevoie de permisiunea bisericească.

Can. 657 - § 1. Aprobarea textelor liturgice, în prealabil revizuite de către Scaunul Apostolic, este rezervată Patriarhului în Bisericile patriarhale, cu consimţământul Sinodului Episcopilor Bisericii patriarhale; Mitropolitului în Bisericile mitropolitane sui iuris, cu consimţământul Consiliului Ierarhilor; în celelalte Biserici acest drept îi revine numai Scaunului Apostolic şi, în limitele stabilite de către acelaşi, Episcopilor şi grupărilor lor constituite în mod legitim.
         § 2. Aceloraşi autorităţi le revine de asemenea dreptul de a aproba traducerile aceloraşi cărţi destinate uzului liturgic, după ce le-au relatat Scaunului Apostolic, dacă este vorba de Bisericile patriarhale sau mitropolitane sui iuris.
         § 3. (826 § 2) Pentru reeditarea cărţilor liturgice, a unei părţi a lor sau a traducerilor lor în altă limbă, ce sunt destinate uzului liturgic, se cere şi este suficient rezulte despre concordanţa cu ediţia aprobată dintr-un atestat al Ierarhului locului, despre care se vorbeşte în can. 662, § 1.
         § 4. În schimbările textelor liturgice se va respecta can. 40, § 1.

Can. 658 - § 1. (cf 827 § 1) Catehismele, precum şi alte scrieri destinate formării catehetice în şcoli de orice fel şi grad, precum şi traducerile acestora, au nevoie de aprobarea bisericească.
         § 2. (827 § 3) Aceeaşi normă se va aplica şi altor cărţi ce tratează credinţa şi moravurile, dacă se utilizează ca texte pe care se bazează formarea catehetică.

Can. 659 - (cf 827 § 3) Se recomandă ca orice scriere care ilustrează credinţa catolică sau moravurile, fie prevăzută cel puţin cu licenţa bisericească, rămânând neschimbate prescrierile institutelor de viaţă consacrată care pretind mai mult.

Can. 660 - (= 831) Credincioşii nu vor scrie nimic în jurnale, foile sau revistele periodice care au obiceiul atace în mod deschis religia catolică sau bunele moravuri, decât pentru o cauză justă şi raţională; clericii şi membrii institutelor călugăreşti, au însă în plus nevoie de licenţa celor despre care vorbeşte can. 662.

Can. 661 - § 1. Licenţa bisericească exprimată prin singurul cuvânt «imprimatur», înseamnă opera este imună de erorile privind credinţa catolică şi moravurle.
         § 2. Aprobarea concesionată de autoritatea competentă arată însă textul este acceptat de Biserică sau opera este conformă cu doctrina autentică a Bisericii.
         § 3. În plus, dacă opera este lăudată sau binecuvântată de Episcopul eparhial sau de autoritatea superioară, aceasta înseamnă exprimă bine doctrina autentică a Bisericii şi de aceea este de recomandat.

Can. 662 - § 1. (cf 824 § 1) Aprobarea sau licenţa bisericească pentru publicarea cărţilor, dacă nu este stabilit în mod expres altfel în drept, poate fi acordată fie de către propriul Ierarh al locului autorului, fie de către Ierarhul locului, unde se vor publica scrierile, fie în fine, de autoritatea superioară care îşi exercită puterea executivă de conducere asupra persoanelor sau locurilor.
         § 2. (= 832) Membrii institutelor călugăreşti, pentru a putea publica scrieri privind chestiuni despre credinţa catolică şi despre moravuri, au nevoie şi de permisiunea Superiorului lor major, conform normei tipicelor sau statutelor.

Can. 663 - § 1. (cf 829) Licenţa pentru a edita o operă sau aprobarea unei opere oarecare, lăudarea sau binecuvântarea este valabilă pentru textul original, însă nu şi pentru noile ediţii sau traduceri.
         § 2. Dacă este vorba de ediţiile Sfintei Scripturi sau a altor cărţi care, conform normei dreptului cer aprobarea bisericească, nu este suficientă acordarea legitimă a aprobării de către un singur Ierarh al locului, pentru ca acestea poată fi folosite în altă eparhie, ci se cere consimţământul explicit al Ierarhului locului aceleiaşi eparhii.

Can. 664 - § 1. (cf 830) Judecarea cărţilor poate fi încredinţată de către Ierarhul locului unor cenzori de pe lista alcătuită de către Sinodul Episcopilor Bisericii patriarhale sau de către Consiliul Ierarhilor sau, după propria sa prudenţă, altor persoane în care are încredere; se poate constitui în cele din urmă o comisie specială de cenzori pe care Ierarhul locului, Sinodul Episcopilor Bisericii patriarhale sau Consiliul Ierarhilor o pot consulta.
         § 2. Vor fi aleşi cenzori cei care se deosebesc prin ştiinţă, doctrină dreaptă, prudenţă, iar în îndeplinirea funcţiei lor, lăsând la o parte orice parţialitate către persoane, îşi vor exprima judecata lor conform doctrinei catolice, precum este propus de către magisterul autentic al Bisericii.
         § 3. Cenzorii trebuie să-şi exprime opinia în scris; dacă aceasta este favorabilă, Ierarhul, după judecata sa prudentă, va acorda licenţa sau aprobarea semnând cu propriul nume; altfel va comunica autorului operei motivele refuzului.

Can. 665 - § 1. Parohii şi rectorii bisericilor vor evita expună, vândă sau distribuie în bisericile lor icoane sau imagini străine artei sacre autentice sau cărţi care se împacă mai puţin cu religia creştină sau cu moravurile.
         § 2. De asemenea parohii şi rectorii bisericilor precum şi conducătorii şcolilor catolice trebuie aibă grijă ca spectacolele de orice fel care se desfăşoară sub patronajul lor fie alese cu simţul discernământului creştin.
         § 3. Toţi credincioşii creştini vor evita toate cele despre care vorbeşte § 1, pentru a nu produce daune spirituale lor sau altora prin cumpărarea, vânzarea, citirea sau comunicarea către alţii.

Can. 666 - § 1. Opera intelectuală a unui autor este tutelată de drept fie ori de câte ori o manifestă personalitatea aceluia, fie ori de câte ori este izvor de drepturi patrimoniale.
         § 2. Sunt sub tutela dreptului textele legilor şi ale actelor oficiale ale oricărei autorităţi bisericeşti precum şi colecţiile lor autentice; de aceea reeditarea lor nu este licită decât după ce s-a obţinut licenţa din parte aceleiaşi [autorităţi] sau a autorităţii superioare şi respectând condiţiile prescrise de către aceasta.
         § 3. În dreptul particular al fiecărei Biserici sui iuris vor fi emise norme determinate mai precis cu privire la acest argument, respectând prescrierile dreptului civil privind drepturile de autor.

 




Previous - Next

Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC
IntraText® (V89) - Some rights reserved by EuloTech SRL - 1996-2007. Content in this page is licensed under a Creative Commons License