1-arris | arrit-capur | carat-cunig | cunna-farit | farla-impos | impot-meni | menis-otto | ottu-puten | putev-sciur | scivo-strap | stras-vergi | vergo-zuppi
grassetto = Testo principale
Parte grigio = Testo di commento
515 MafCit | ha ritiratu!~– (E chi s' arritirari, criaturi!)~ ~Ciccu! mi
516 Tripl | vivu!)~Chiddi scappàru e arriturnò la carma...~ ~Note. – Mi
517 Tripl | menistru più guagliardo.~Arrìva supira il papuri, dici:~–
518 AttaFi | quattru figghi! –~ ~Avanti c'arrivai ci vosi un annu!... ~'U
519 Tripl | sorti d'audacità!... –~ ~Arrivannu al palazzu 'mpiriali:~–
520 VanniL | spusi. Maria si ritira. Arrivanu li battistrata, poi li fimmini,
521 AttaFi | dipingere) – Jùnciri (giungere, arrivare) – Ddà banna (al di là).~ ~ ~
522 AttaFi | Quarchi du' canni prima d'arrivari, ~'ntisi 'na vuci d'omu
523 AttaFi | Quannu 'ntutt'una, mentri era arrivata ~o' lustru, e stava pr'essiri
524 Tripl | fracasso, confusione).~ ~ ~arrivau a distinu~comu fussi 'na
525 AttaFi | acuminati) – Ammulati (arrotati) – Spurtusatu (trapuntatu) –
526 AttaFi | astiosità) – Ammulatu (arrotato, affilato) – Agghiu (aglio) –
527 AttaFi | Rasolu (rasoio) – L'ammolu (l'arroto) – Cafolu (buco profondo
528 AttaFi | porta dissiru taluni:~– Si l'arrubbaru certi genti strani,~ ~L'
529 AttaFi | in prestitu a li santi, ~arrubbati a li pùddiri e a li ciuri,~ ~'
530 FimmB | l'oru finu, ~chista si l'arrubbò un palermitanu.~ ~Sciuriddi
531 Pre | allittricutu,~scienti e varvasapiu arruccatu,~doppu tant'anni ch'ha'
532 VanniL | a panza, ccu la ringhera arruggiata, ca susteni, tuttu attornu,
533 Upir | Prisicuti (consecutivi) – S'arrusbigghianu (si destano) – Dormito in
534 Upir | sanu!...~ ~– Varda ca s'arrusbìgghianu! – Va, muti,~picciotti! –
535 Omu | haju 'na grarigghia ~ca arrustennuci sùpira un tignusu ~ci criscinu
536 Nnimic | firmari ~macari 'na cacòcciula arrustuta!~ ~Note. – Diuni (digiuni) –
537 Tripl | aratu...~Tirrenu rasu, va, arrutunnamenti!~ ~Quannu lu re Gugliermu
538 VanniL | puru ca mi voi ammazzatu ed arsu, ~iu non ti toccu chiù...
539 Omu | ssi labbra russi mettunu l'arsura~di li vasuni; megghiu miniatura ~
540 MafCam | Età? – Vintquattr'anni. – Arte? – ... Sinsali.~– Va bene.
541 Mbriac | però, 'n'è chissa;~c'è un'artra cosa, ca ancora non sacciu~
542 MafCit | e non vi nni pintiti;~ ~artrimenti succedi quarche sconciu!... – ~–
543 Tripl | banchina, ~jsa bannera all'arvulu maistru ~e jetta fumu di
544 Marvi | in modo energeco ~aveva arzata la sua trullintana.~ ~Note. –
545 FimmB | sbagliato) – 'Nchianai (ascesi) – Merca (marca) – Pilatura (
546 AttaFi | lu pizzenti, ~e un jornu asciái la casa mia vacanti... ~
547 AttaFi | Pussidia (possedevo) – Asciài (trovai) – Vacanti (vuota) –
548 Pre | Li vamparigghi di l'Ascinzioni,~la scerra forti ca finisci
549 VanniL | quannu c'è timpesta?~sa cu' t'asciuca, quannu si' vagnatu?...~
550 Omu | Vui mi sintiti e l'occhi v'asciucati...~Conusciu lu duluri ca
551 Marvi | aspetta,~e du' manu saputi~p'asciugari la frunti;~in summa, a boni
552 AttaFi | Pri s'asciucari (per asciugarsi) – Arvuli (alberi) – Mànnira (
553 AttaFi | Pri l'asciucari (per asciugarti) – Non ci 'ngagghiu (non
554 Mbriac | dispacciu ~agghica bella, asciutta comu n'ossu?~ ~Note. – '
555 MafCit | giocatori che resta a becco asciutto, per partito preso dal padrone
556 MafCit | Scuccazza (nel gergo: ascolta) – Dichiarata (dichiaramento) –
557 AttaFi | vini!~ ~ ~Note. –'Scutati (ascoltate) – Svotu (svolto) – Cantunera (
558 MafCit | in fitto da appassionati ascoltatori, declamavano enfaticamente
559 VanniL | ciancu so'!~ ~LU BARUNI~ ~T'ascutai e ti cumpatisciu ~la superbia
560 Mbriac | plausibeli e abbasatu!~ ~Asempiu!... : Si ju, mentri parramu,~
561 AttaFi | Accuppavi (soffocavi, asfissiavi) – Babbani (sciocchi, baggiani) –
562 Curtig | appajare, attaccare) – Sceccu (asino, somaro).~ ~ ~
563 Tripl | tostu chiù ca menu!~ ~N'asisteva chiù nenti, ~comu siddu
564 Tripl | belìci,~ccu tri mutanni, e aspèttami ddà banna!~– Ma, chi cosa
565 Mbriac | Aspittati (attendete, aspettate) – Spiegasturu (spiegaste) –
566 Ciarl | e per tutto, alla grande aspettativa dei poveri tisici e degli
567 AttaFi | nsina ca tramunti,~ju cca l'aspettu, misu 'ntra 'sta gnuni!...~
568 Jucat | jucamu... – Cui?~– Non pò aspittari, dici, c'arrifridda!~ ~–
569 Pre | Compagnia che guidava all'assalto) – Straburuti (dispersi) –
570 FimmB | E doppu ca ti fici, st'assassinu, ~spizzò la furma e la jttò
571 MafCit | vosi pri jsari!... – Hanno assediata ~la mia sede, li vili Turcomanni!~
572 Tripl | canniletti ~– di prima l'asservò, ~abbeniaggi c'era ocche
573 MafCit | budella) – Bona, allippau! (fu assestata bene) – 'U schifìu (l'ultimo,
574 MafCit | alzare) – Ti 'mmiscu (t'assesto, t'appiccico) – Buffazza (
575 MafCit | Ciancu (fianco) –'Mmiscò (assestò).~ ~ ~
576 Pre | la to' carrera è sempri assicurata.~ ~ ~Note. – Allittricutu (
577 Tripl | avvilinatu, – ~e doppu ca fu bonu assicuratu, ~adàciu adàciu, si li cumminò ~
578 VanniL | ca non sbagghia!... ~m'assicûta cca e ddá!~ ~(Vidennu chi
579 Upir | i monelli frequentatori assidui del vecchio fondaco, lo
580 Omu | chiantasti... pirchì si' assinnata, ~ju mi chiantavi... pirchì
581 AttaFi | amanti ti pò uniri? ~Chi su' assissuri, chi v'ha' maritari, ~o
582 Mbriac | preserva dalle ubbriacature. È assodato, invece, che rende il vino
583 Piccid | tantino) – Spinnicchia (si assottiglia per brama, per desio) –
584 Marvi | sutta li to' paesi, ~che ci assurtasti, unu appressu all'autru, ~
585 VanniL | frunti, mentri la fudda di l'astanti batti li manu e grida: evviva!).~('
586 AttaFi | Scattacori (dispetti, astiosità) – Ammulatu (arrotato, affilato) –
587 VanniL | Spinu santu (spinosanto: astragalus siculus: pianta che s'incontra
588 Tripl | spiciali la sbirra razza astreca,~s'avianu 'mpatrunitu di
589 Tripl | mpiraturi:~ ~«Caro colleca astreco, ~«il taliano è malo canusciuto,~ ~
590 Tripl | a diri~chi cosa sunnu l'àstrichi a Birlinu!~Abbasta a diri~
591 AttaFi | lume) – Stiddi (stelle) – Astrico (terrazzo) – Ammucciati (
592 FimmB | messi) – Marzapanu (scatolo, astuccio) – Curaddu (corallo) – Ti
593 Upir | mmisco un colpo solo e me lo astuto!~ ~Note. – 'U Mmulnirabuli (
594 Upir | armali, tu~stissu! – Giochi d'astuzia? toccatu!...~– Ahi!... la
595 Jucat | linguaggio figurato e con astuzie di parole e di segni, di
596 Ciarl | Nella piazza del Borgo dell'Atene Sicula, era un'orribile
597 AttaFi | turbini, turbamenti di atmosfera).~ ~ ~
598 Tripl | ardimentoso; dallo spagnuolo: atrevido) – Cu vintottu (nel famoso
599 Curtig | da 'mpajári: appajare, attaccare) – Sceccu (asino, somaro).~ ~ ~
600 AttaFi | addivintari abbarsamatu ~e, pp'attaccarlu, 'na fittuccia nica.~ ~Pri '
601 Omu | Appigghia: da appigghiari (attaccarsi, riardere) – Sicilia: fari
602 Omu | mi ci 'mpaju (non mi ci attacco, non mi ci aggiogo) – Lazzu (
603 VanniL | préfichi antichi. Li campani attaccunu lu martoriu a stisa longa).~ ~
604 FimmB | la vanedda~o si ci passu attágghiu, di la via,~si sugnu sulu
605 Tripl | poco a poco) – Trabanti (attendente) – Si non àvi ficatu (se
606 Mbriac | aliva!~ ~Note.– Aspittati (attendete, aspettate) – Spiegasturu (
607 Upir | Dove ? Ti ascolto beni attentamente!...~– Eccolo, guarda, in
608 Ciarl | I.~ ~Signori, state bene attentamenti, qua non ci so' nè trappoli
609 VanniL | sarvari lu so' orgogliu e attinuari la 'mpressioni di meravigghia
610 Ciarl | addormentata) – Attirantau (da attirantari: tirare, tendere, intirizzirsi) –
611 FimmB | Vampa di suli, ca lu focu attizza ~dintra li cori e fa la
612 Nnimic | Nenti!... U piattu miu m'attocca friddu!~ ~Doppu c'haju sirvutu
613 Nnimic | lu cafè, l'autri guai:~T'attòcca di vistiriti e di scinniri~'
614 MafCit | d' 'u zù Turi u' Nanu)~ ~Attoccu ju... vintottu 'u zù Pasquali... ~
615 Upir | Grassu (l'oramai celebre attore dialettale siciliano, prima
616 Upir(*) | Attori e frequentatori d'opera,
617 MafCit | di Catania, i cantastorie attorniati da un circolo di sedie,
618 AttaFi | regola) – 'Ntussicatu (attossicato) – Zocch'è (cos'è) – A costi
619 AttaFi | u pirciò (glielo bucò, attraversandoglielo parte a parte) – 'Nfamazzu (
620 Omu | marinareschi, di vele e attrezzi, o di manovra).~ ~ ~II.~ ~
621 AttaFi | A 'NA PRIMA ATTRICI~ ~E chi m'importa siddu
622 AttaFi | ddi matrimonii!... ~Unni t'attrovi, armuzza di me' nanna?!...~'
623 Marvi | la Marina)~ ~A lu celebri atturi Giuvanni Grassu~ ~Vidìti
624 Marvi | pristamenti:~Parabula furmicula!~V'auguru 'ntra lu vostru matrimoniu ~'
625 FimmB | del capelli) – Astrechi (austriaci) – 'Ntra 'ssi casi casi (
626 Tripl | tedesco) – Astrecu (idiotismo: austriaco) – Alliati (alleati).~ ~ ~
627 Tripl | stesso fosse convinto dell'autenticità... delle sue invenzioni!
628 MafCit | L'omertà è un sentimento auto-cavalleresco della maffia che vieta al
629 Pre | fratello prediletto dell'Autore, volontario di guerra dei
630 Tripl | I. Benedetto Croce, gli autori e la stampa italiana quasi
631 Tripl | invenzioni! Questi casi di autosuggestione sono frequentissime, specialmente
632 VanniL | Nfunnu (in fondo) – Autu (alto, elevato) – Rialu (
633 VanniL | lu tirrenu è un pocu chiù àutu, appari Vanni Lupu, fieru
634 VanniL | Turrilifu e so' figghia, chi s'avanzanu incontru a li spusi. Li
635 MafCit | T' 'u dissi un parmu avanzateddu...~Mutu, ca sta parrannu!... –
636 Ciarl | Sicula, era un'orribile avanzo di statua della dea Pallade,
637 Scuru | unni lu nostru suli é tantu avaru~di luci, nè virtù, nè c'
638 Tripl | Nuâtri (nojaltri, noi) – Avèmu (dobbiamo) – Squatra (Squadra,
639 | avendo
640 | avere
641 | aveste
642 Omu | prisicutu ~di smàfiri c'avìanu sdivacatu?~ ~Dici: Vi giuru,
643 Ciarl | Giuvanna 'a Friscalettu!...~L'avissuru a acciuncari, svinturata!...~–
644 Ciarl | assicuta lu pitittu,~non nn'avitì a cuntari comu torna; ~nn'
645 | avrebbero
646 AttaFi | cantiremu chiù la Marianna, ~'n'avremu chiù capiddi e mancu denti!~ ~
647 | avrò
648 | avuto
649 Omu | Ciriveddu (cervello) – Lavanchi (avvallamenti, scoscese) – Sdirrupi (precipizii) –
650 VanniL | lire d'oggi).~ ~ ~MARIA (avvampannu 'nfacci, si metti 'na manu '
651 AttaFi | partita è grossa;~pensa ad avvantaggiari lu tò statu... ~Pri mia...
652 FimmB | significato di graziosa, avvenente) – Mavaria (magheria, malia,
653 Jucat | scamiciati, che investono l'avventore per portargli a casa, dentro
654 Jucat | di far comprendere agli avversarii tutto l'opposto del gioco
655 AttaFi | significare: noje, triboli e avversità immense) – Tagghiatu (tagliato,
656 Tripl | diversu.~ ~Note. – L'A. avverte, pei non siciliani, che
657 VanniL | all'omini e ppi l'aiuti e l'avvertimenti salutari chi sempri ricivia
658 AttaFi | Ratta (graffia) – 'Ncugna (avvicina) – Azzicca (conficca) –
659 AttaFi | fui–fui di cristiani.~ ~M'avvicinai e vitti a 'na vintina, ~
660 VanniL | perdi 'ntra lu voscu, sempri avvicinannusi, non vistu).~ ~Passu cantannu,
661 VanniL | fa signu a li camperi d'avvicinarisi, e ci duna ordini cuncitati.
662 Piccid | Ncugna (da 'ncugnari: avvicinarsi, appressarsi) – Cu' (chi) – '
663 Marvi | la Ricchizza.~ ~Lu re s'avvicinau e listamenti ~ci dissi; –
664 MafCit | soprannome del coltello.– Avviene spesso che il maffioso dia
665 Marvi | santissimu~diavulu e circava d'avvilillu,~dicennuci: «Com'è ca mi
666 Upir | Poviro infelici!~ ~Ti credi d'avvilirmi? No, neanchi se combattiamo,
667 VanniL | Lu baruni, scurnatu, avvilitu, disfattu, non sa chiù chi
668 Marvi | la vuscagghia.~ ~Stancu e avvilutu arripusò, a la fini, ~'ntra '
669 Omu | tutti fistanti, mezzi avvinazzati, ~e davanti li Morti ci
670 VanniL | camperi...~Ma mali cci nni avvinni, ca ci persi la figghia,
671 Omu | II.~ ~Quann'è la sira, avvinti, strapazzati, ~ccu li panzuddi
672 Omu | AVVIRTIMENTU A 'NA MARCHISA~ ~Sintiti,
673 Tripl | Note. – Sinturi (sentore, avviso) – Cunfunni? (confondi?) –
674 AttaFi | ingangherato, appiccicato, avviticchiato) – Isca (esca) – Sacciu (
675 Nnimic | pargoletto) – Abbucatu (avvocato) – Ciappedda (piastrella) –
676 MafCit | con passi smisurati ed un'azione grottesca la calorosa narrazione.
677 Omu | Nichei (dispetti, cattive azioni, nequizie) – Spirimintavi (
678 AttaFi | strugge) – M'azzaccagna (da azzaccagnari: azzannare, dilaniare) –
679 AttaFi | azzaccagna (da azzaccagnari: azzannare, dilaniare) – Puma (pomi) –
680 FimmB | Firuta (ferita) – 'Nzarola (l'azzeruola) – Cannila (candela) – Ciàuru (
681 Marvi | la spata di Rinardo avìa azziccato ~dintra il tirrenu e non
682 AttaFi | diminuitivo di Emanuele) – Ci avìa azziccàto (le si era conficcato).~ ~ ~
683 Upir | II.~ ~– Sì, e vattinni, babbu, ca 'a 'nzirtasti!...~–
684 MafCit | davvero?) – Mmattana (chiasso, baccano) – 'A 'mprisa (scommettiamo) –
685 Fonogr | fera c'hannu fattu, chi baccanu, ~'sti quattru sartabanchi
686 Omu | uso, come: accidenti, per baccone, ecc.) – Timpulati (schiaffi).~ ~ ~
687 AttaFi | Sbacantatu (vuotato) – Vasuneddi (bacetti) – Coddu (collo) – Fari
688 VanniL | cuntentu ppi lu rispettu di lu baciamanu ~e grapu malazzeni ccu parmentu, ~
689 Piccid | dispettosaccio) – Vasari (baciare) – Sciato (sospiro).~ ~ ~
690 Piccid | chiamano alla "spagnola" il baciarsi stringendosi scambievolmente
691 Tripl | mettemmo in costruzione, in bacino) – Varcuzzi (barchette –
692 Curtig | Gèsu, chi ci mittisti, baciulì,~o puramenti adduri di lillà?~–
693 Nnimic | chi sdilliziu!... (Ma... badamu:~chi vi cririti, vui, ca
694 AttaFi | Janchi (bianchi) – Mustazzi (baffi).~ ~ ~III.~ ~Tegnu lu cori
695 AttaFi | asfissiavi) – Babbani (sciocchi, baggiani) – Appuzzuni (a capo fitto).~ ~ ~
696 Tripl | il significato di essere bagiano, allocco, ingenuo) – Suggizioni (
697 FimmB | na risatedda.~ ~Sciuri bagianu, ~lu spertu cerca sempri
698 AttaFi | Pizzu (becco) – Vagna (bagna) – Rifrìscu (refrigerio) –
699 Piccid | Vogghiu (voglio) – Vagnò (bagnò) – Appara (da apparari ;
700 Tripl | Munnu (San Mun – la famosa baja cinese che doveva occupare
701 Marvi | Note.– Pìcciuli (spiccioli, bajocchi, quattrini) – Sbrendidissimo (
702 VanniL | mignani, rosi, garofali e bálacu.~Cent'anni arreri, all'incirca.~ ~
703 Piccid | Jri (andare) – Barcuneddu (balconcino) – Scattusu (dispettosaccio) –
704 AttaFi | China (piena) – Barcuni (balcone) – Di longu a longu (lungamente) –
705 Nnimic | parlano la lingua) – Bària (balia) – Svinturata amara (più
706 Omu | Peri peri (abbandonata in balìa di sè stessa) – Cruceri (
707 VanniL | scuncicànnula e 'nvitannula a ballari).~ ~Sona sona, sampugna,
708 Tripl | dici: – Nescite for dei balli!...~(Eh, re Vittoriu, siddu
709 MafCit | e parra picca! – Cocimu Balluni,~ ~varda, oggi, a tia...
710 Pre | Catania gli stabilimenti balneari in legno) – Lu Signuri Asciatu (
711 AttaFi | Risbigghi (risvegli) –Timpi (balze, rupi) – Vadduni (valli,
712 Piccid | cosa: in questo caso il bambino).~ ~ ~
713 VanniL | li petri, ~li carusi e li bammini ~tutti pari agghiri ddà.~ ~
714 Omu | l'arcolaio) – Pinnettu (banderola conica che si mette sulla
715 FimmB | Miatu (beato) – Bannera (bandiera) – Vïuledda (violetta) –
716 Pre | scodellato) – Vannïari (bandire) – Cona (icona) – Curria (
717 Marvi | Ciamma (fiamma) – Baraunna (baraonda) – Doppu (dopo) – Spirìu (
718 Tripl | Depretico (Depretis) – Varva (barba) – Di cca a ddà (da qui
719 Omu | Radivi (rasi) – Varveri (barbiere) – A lu 'nnumani (all'indomani) –
720 Tripl | in bacino) – Varcuzzi (barchette – l'interlocutore intende:
721 Nnimic | che parlano la lingua) – Bària (balia) – Svinturata amara (
722 Omu | Sbarriata (serrata con barre, non spranghe).~ ~ ~III.~ ~
723 AttaFi | statu l'unicu cunortu, ~barsamu e 'nguentu pri li me' duluri.~ ~
724 VanniL | arma, ~vampa ca brucia ed è barsumu 'nsemi, ~raggiu di suli
725 MafCit | momento all'altro si farà baruffa) – Angustiatu (nel senso
726 Jucat | Lèviti, ca 'u canusciu, o' baruneddu!~– A comu 'sti palàmiti? –
727 VanniL | accusa~c'haiu rubatu 'ntra la barunía,~o ti smintisci avanti la
728 VanniL | accusa di furtu 'ntra la barunìa – chi tantu ci calìa di
729 VanniL | appariri latru all'occhiu di la barunissedda – spingiu la so' audacia
730 Ciarl | che sviluppa dei gaz a base di formalina, respirando
731 Omu | Dio ce ne scampi) – Vasci (basse) – Jti (andate) – Scinnuta (
732 AttaFi | chiddu chi v'offru vi divi bastari ~megghiu di centu e di milli
733 AttaFi | munnu, pri fàrisi amari, ~bastassiru la fidi, la custanza, ~l'
734 Upir | più qualificabeli ~ci ha bastato la forza!... – spunta un
735 Omu | non cercu ricchizzi e m'ha bastatu ~d'aviri sempri – forti
736 Tripl | credete) – Abbasta dirisi (basti dire) – Cìchiri (tazze) –
737 Omu | cioè in fila con gli altri bastimenti ancorati) – 'Uriedda (sottil
738 Omu | mette sulla maestra del bastimento e gira attorno a una puleggia,
739 MafCit | U' CANTASTORII~(sutta 'u bastiuni d' 'u Siminariu)~ ~– Allura
740 AttaFi | Siri (essere) – Vastuneddu (bastoncello).~ ~ ~
741 Ciarl | Sonnambula?... Parlate!... – Un bastuncino. ~– Malanova, 'u 'nzirtau!... –
742 Omu | qualche) – Battagghiu (batocchio ed anche ciondolo).~ ~ ~
743 Omu | popolarissimo e oltremodo battagliero. Esso gli procurò molti
744 Upir | accorciata, fatta finire in un batter d'occhio).~ ~ ~
745 MafCit | l'avversario gli dice: ci batteremo al coltello? Egli risponde:
746 Pre | Tiranti (bretelle) – Vattiu (battesimo) – Minna (poppa) – Di mia (
747 AttaFi | Strammu (strambo) – Vattìu (battezzo) – Matruzza (mammina).~ ~ ~
748 VanniL | Maria si ritira. Arrivanu li battistrata, poi li fimmini, ccu lu
749 Omu | Vi l'ha' cantatu cu centu battuti:~non sugnu muru vasciu,
750 Tripl | Canniletti (cannelotti, qui vale: batuffoli) – Cuttuni sciusu (la bambagia) –
751 Curtig | disprezzo) – Scumazza (schiuma, bava) – Munnizza (immondizia) –
752 Upir | sò, arrifardu, ~forsi 'u 'bbatteva – ppi modu di diri –;~ma
753 MafCam | o sulla coda di qualche beccaccia!...~ ~Note. Qualura (calore) –
754 Curtig | Scagghiu (vagliatura, becchime, lo scarto del frumento,
755 AttaFi | punti ~e non canusciu 'sta bedd'aria pura.~ ~Pensu ca nun
756 Omu | Jmmirutu (gobbo) – Smaccusu (beffardo) – Svinturatu (nel senso
757 Piccid | Vurrissi... – E dite su!... Son begli affari!...~– Vurrissi...
758 Tripl | Consiglio V. E. Orlando, e disse belle e commosse parole il commediografo
759 Ciarl | otturare, in questo caso: bendare) – 'U 'nzirtau (l'ha indovinato) –
760 FimmB | capogioco – e gli occhi bendati; gli altri giocatori, uno
761 Tripl | allora ministro della P. I. Benedetto Croce, gli autori e la stampa
762 | bensì
763 Fonogr | LU FONOGRAFU~ ~Sonetti berneschi~ ~dialoghi nelle parlate
764 Tripl | Tamburineri)~ ~Polimetro Satirico Bernesco~ ~ ~
765 Mbriac | ragione) – Cricchimiddu (bernoccolo, quell'enfiato che fa la
766 Pre | buon tempo) – Scuzzetta (berretto) – Baddu (capoccia) – Junciutu (
767 Omu | Vasuna (baci) – Santiuni (bestemmia) – Darrissi mmesta (darebbe
768 AttaFi | piangere) – Jastimare (bestemmiare, imprecare) – Priizza (contento,
769 Jucat | Sangu (sangue) – Santiuni (bestemmie) – Isàmu (alziamo: nel gioco
770 Upir | Forsi... chi sacciu?... – Bestii aricchiuti!~– Chi n' 'o
771 Tripl | ci avissiru passatu ~li bèstii ccu l'aratu...~Tirrenu rasu,
772 MafCit | zù Turi 'u Nanu (famosa bettola sita in via Grotte Bianche,
773 MafCit | quanto gli pare. Dopo aver bevuto, consegna il vino che resta
774 FimmB | ne conosco) – Si vippi (bevve) – Larunchi (ranocchie).~ ~ ~
775 Nnimic | chiama pagghiulettu.~ ~'A biancaria pulita è l'abbucatu... ~
776 MafCit | bettola sita in via Grotte Bianche, ritrovo della malavita) –
777 AttaFi | Brunni (bionde) – Janchi (bianchi) – Mustazzi (baffi).~ ~ ~
778 Curtig | fari!).~ ~Note. – Jastima (biastema, imprecazione) – Grapìti (
779 AttaFi | e mi sinteva l'omu chiù bïatu,~ ~mi parra 'n'acidduzzu,
780 Pre | succo di limone diventa una bibita gustosissima) – Scialacori (
781 FimmB | duci la gazzusa~'ntra lu biccheri ca ti sguazza Tana!... ~
782 AttaFi | spesso prima di bere un bicchier di vino).~ ~ ~IV~ ~Mi 'mbracaru
783 VanniL | chi s'ha' a vidiri:~lu bifurcu e la signura!~chista certu
784 Tripl | comu fussi 'na badda di bigliardu!...~Trasennu dintra il porto
785 Ciarl | Sonnambula, a chi va questo bigliettu? ~– Ad una donna!... – Dite,
786 AttaFi | Sceccu (somaro) – Vilanza (bilancia) – Abbùcca (tracolla) –
787 MafCit | essendo un rimedio contro la bile).~ ~ ~
788 VanniL | sicuru. Lu baruni, virdi di bili, fa signu a li quattru camperi
789 MafCit | Chi siti, di natura bilïusa? ~Vo' jtavinni e non vi
790 Omu | minzana, cappillettu e billaccuni.~ ~Note. – Varca (barca –
791 AttaFi | o su' parrinu e v'haju a binidiri?~ ~Forsi è pri scantu?... '
792 VanniL | non vasa!~ ~LI FIMMINI~ ~Biniditta, ca di 'ncelu ~vinni a nui,
793 Mbriac | amicu, ~è il filo!... Oh, binidittu San Pasquali!... ~Il filo,
794 AttaFi | tu mi tratti mali o si' binigna;~si la to' vucca è duci
795 Tripl | formica) – Sbilluncinu (binoccolo, cannocchiale) – Sturcìu (
796 Tripl | quel castellu? ~Addizza la binocula ~a quella dirizioni. –~ ~
797 Omu | Tistuzza (testina) – Brunna (bionda) – Cùrriri la valìa (correre
798 AttaFi | Trizzi (treccie) – Brunni (bionde) – Janchi (bianchi) – Mustazzi (
799 MafCit | ntra la vanedda di San Birillu)~ ~– Apprassi tutti, vah...
800 Tripl | oggi l'avemu avuto~«in Birlino, ccu un simprici vascellu,~«
801 MafCam | sorta d'uva grossa, dolce e bislunga) – Di dda a dda (dal detto
802 | Bisogna
803 Tripl | agghìri susu, ~di Canibardi e Bissiu cca jusu, ~basta, 'ntra '
804 VanniL | sempri, di nascostu, d'ogni bisugnevuli e puru di lu superfruu;
805 AttaFi | È l'Arti nuda e cruda e bisugnusa,~ca spissu spissu mi cunforta
806 MafCit | vintottu 'u zù Pasquali... ~Biviti? – Bivu, chi nun su' patruni?~–
807 MafCit | zù Pasquali... ~Biviti? – Bivu, chi nun su' patruni?~–
808 Pre | donne velate e nascoste in bizzarri mantelli detti tonti, il
809 Piccid | perchè vestono il semplice e bizzarro costume catalano. – Russetti (
810 FimmB | Sciuri ca pungi e fa la bò, l'ardica, ~è bedda e janca
811 Tripl | tazze) – Cannati (brocche, boccali) – Unu di tuttu (ogni cosa) –
812 FimmB | Avemaria) – Abbuttunata (a bocciolo chiuso) – Bagiana (elegante) –
813 Omu | Carusi (ragazze) – Buttuni (bocciuoli) – Picciuli (spiccioli,
814 Nnimic | quello, ciò che) – Muzzicuni (boccone) – 'Rana o grana (quattrini,
815 Omu | cervello) – Smàfira o smafara (bomba, bubbola).~ ~ ~II.~ ~A '
816 Tripl | confetti di mandorla: leggi: bombe e granate) – Pitittu (appetito) – '
817 Tripl | Ma un jornu re Vittoriu, bonarma,~si siddiò, scinnìu di tuttu
818 Piccid | jri!...~– Ti salutu... – Bongiornu... Ma... – Chi fu?~ ~– Nenti
819 Curtig | ranni Diu, chi sorti di bontò, ~ci ciàura macari... lu
820 Marvi | eccoli) – Tarì (moneta borbonica, del valore di quarantadue
821 Tripl | tutti 'sti tudiscazzi e 'sti borbonici, ~cumprisi li parrini e
822 Tripl | gitta) – Fora murata (fuori bordo) – Cutugna, carraffini,
823 Ciarl | Pallade. Nella piazza del Borgo dell'Atene Sicula, era un'
824 AttaFi | rupi) – Vadduni (valli, borri) – Pusaticci (pòsatele) –
825 Marvi | furbacchiuolo) – Spatazza (ladro, borsajuolo) – Vinnìrici ad unu o ad
826 Marvi | a correre) – Vuscagghia (boscaglia) – Urticeddu (orticello) –
827 AttaFi | Unni (dove) – Vòschira (boschi) – Jti (andate).~ ~ ~IV.~ ~
828 VanniL | fantasia.~ ~(guardannu versu lu boscu, appassionata).~ ~Giuvini
829 FimmB | Assittata (seduta) – Putìa (bottega) – Passiata (il passeggio) –
830 Mbriac | versa) – Buttigghiuni (bottiglione).~ ~ ~
831 Tripl | e sugnu bonu a fariti di bottu~n'autri terzi Vespri siggiliani!...~–
832 VanniL | VANNI LUPU~ ~Bozzetto melodrammatico~ ~LA LIGGENNA~ ~
833 AttaFi | da imbracare, cingere con braca) – Cumannu (comando – termine
834 AttaFi | sbampannu focu di centu braceri.~ ~Ora ti cridu vili ed
835 Piccid | strofinare) – Causi (calzoni, brache) – Quadiari (riscaldare,
836 AttaFi | calmalo, acquietalo) – Braci (bragia) – Chiddu (colui, quegli) –
837 Piccid | Spinnicchia (si assottiglia per brama, per desio) – Sciù (voce
838 Scuru | di gambe) – Tastïannu – (brancolando) – Pricchissu (perciò) –
839 MafCit | spiranza c'arrizzetta!~– Zù Brasi?... Ch' 'u diciti angustiatu!...~ ~–
840 AttaFi | scafazzari un scravagghiu o bratta, significa: minghionare,
841 Pre | Unni (dove) – Tiranti (bretelle) – Vattiu (battesimo) –
842 FimmB | sugnu 'n gana (non sono in brio) – A 'ccattati (a comprare) –
843 Jucat | diri:~càrrichi, o 'nnunca brisculi, 'nn'aviti?~– Zoccu vuliti,
844 Tripl | Cìchiri (tazze) – Cannati (brocche, boccali) – Unu di tuttu (
845 Curtig | Santinu,~ ~scinni 'ssu brodu e mettilu 'nt'armaru...)~
846 VanniL | scinni 'nta l'arma, ~vampa ca brucia ed è barsumu 'nsemi, ~raggiu
847 Scuru | lucciola e precisamente il bruco-lucciola) – Sgammittati (senza gambe,
848 VanniL | Turrilifu, un giuvineddu brunnu, chiamatu Vanni Lupu, d'
849 Upir | i semi abbrustoliti, o bruscolini) – Don Salarinu (famoso
850 AttaFi | la suciità ti chiama omu brutali.~ ~La liggi rèula tuttu, '
851 Ciarl | antonomasia, a tutte le donne brutte del paese, si dava della:
852 Omu | a forza di pupazzi e di brutturi ~lu riduceva 'na carnificina.~ ~
853 Omu | Smàfira o smafara (bomba, bubbola).~ ~ ~II.~ ~A 'sti paroli –
854 Omu | Papalati (sinonimo di bubbole, molto usato in prov. di
855 MafCit | scorci 'i muluni (ed io bucce di mellone: Altra frase
856 MafCit | mandolini e chitarre e vi bucheremo le pancie a coltellate) –
857 AttaFi | Ci 'u pirciò (glielo bucò, attraversandoglielo parte
858 AttaFi | Vitti (vide) – Scuntraturi (bufere) – Spugghiò (spogliò) –
859 Nnimic | Buffetta (dal francese Buffet: tavola da pranzo) – 'Ocche (
860 FimmB | denti!~ ~Note. – Bucìa (bugìa) – Sciabbecchi (barche di
861 Marvi | Carrìa (trascina) – Scurusa (buia) – Si curca (si corica) –
862 AttaFi | Gnuni (angolo) – Scurusu (bujo, cupo) – Pìula (il cucolo) –
863 Omu | navighi strittu e vai di bulina, ~canci li murri ccu la
864 FimmB | ci travagghiò macari di bulinu~ccu la pacenzia di lu franciscanu.~ ~
865 AttaFi | chinu di pregi e chinu di buntà, ~ma un pocu scarsuliddu
866 AttaFi | custanza, ~l'onuri e la buntati di lu fari...~ ~Sceccu,
867 Tripl | pece greca) – Bon'arma (buon'anima) – Si siddiò (si seccó,
868 Ciarl | fortunata? ~– Sì, questa donna è buona e aggraziata,~presto si
869 Tripl | li boni (presero con le buone) – Si ciáuraru li mussi (
870 Jucat | Beddu (bello, nel senso di buono) – Ci 'u feddu (glielo affetto) –
871 MafCit | Scrusciu (rumore; detto in tono burlesco e sarcastico, come per significare:
872 Upir | del minchione) – Vuschi (buschi; vuscari l'ahimè: prenderle
873 AttaFi | con maniche, che cuopre il busto) – Pinnenti (orecchini) –
874 MafCit | aperto il coltello) – Jetta (butta via) – Beddamatruzza! (bella
875 Mbriac | Mario Rapisardi) – Jttari (buttar via) – Ammucciari (nascondere) –
876 Piccid | Ha' a jttari (hai da buttare) – Tavula d' 'u pettu (lo
877 AttaFi | rustico, zotico) – Pintu (butterato dal vajuolo) – Farsu (falso).~ ~
878 AttaFi | confortare, rassegnare) – Jetti (butti).~ ~ ~
879 Marvi | spatancia in súpira ~lo buttò al suolo, quasi tramortuto.~ ~«
880 | cadauna
881 MafCit | un lume che rischiara un cadavere, tenendosi molto, in Sicilia,
882 Pre | di guerra dei primissimi, cadde eroicamente a Castelnuovo
883 MafCit | al coltello con colpo che cade dall'alto) – Niscìu (è uscita) –
884 Marvi | Fogghi (foglie) – Abbuccannu (cadendo, rovesciandosi). ~ ~ ~'n
885 AttaFi | lu ramu!~ ~Ju, chi sarò cadenti e senza ciatu, ~forza non
886 AttaFi | Sapìa (sapevo) – Cascari (cadere) – Sacciu (so) – Lassari (
887 AttaFi | voglia Iddio) – Cascàrimi (cadermi) – Siddu la viju (se la
888 AttaFi | arreri!...~ ~E tempu ca cadìa 'ncoddu a nuâtri, ~a donna
889 VanniL | ntra 'na seggia, pri non càdiri).~ ~(Lu baruni, chi avrìa
890 AttaFi | Non ci 'ngagghiu (non ci cado, non mi faccio uccellare) – '
891 Marvi | suoi ben presto rotti, ~e cadono storditi ambo all'unisono, ~
892 VanniL | fimmini prisenti).~(Maria è caduta accostu a Vanni, 'nta lu
893 Omu | Diminiscanza di vasci caduti!~ ~Signura... siti troppu
894 Omu | aviri sempri – forti o sia cadutu –~la genti onesta misa a
895 Marvi | maganzesi?~ ~Note.– Scacione (cagione, causa) – Sengulu (magro,
896 Nnimic | scinniri~'nchianu, ccu la cagnola... ca fa: quai!~ ~Torni,
897 Pre | pruulazzu,~ca si' comu un cagnolu appagnatizzu~chi 'un'avi
898 AttaFi | Sita (seta) – Calamaru (calamaio) – 'Ritta (dritta) – Cula (
899 AttaFi | A manu 'ritta c'è 'na calamita ~e 'na palumma ca cerca
900 Marvi | Note.– Scìnneri (scendere, calare) – Avìa azziccatu (si era
901 Marvi | arrifiscava l'aria, ~fici calari lesto il suo fendento!...~ ~
902 AttaFi | scìsiru (mi scesero, mi calarono) – Chiarìu (chiarore) –
903 Jucat | Strurusu siti! Vah, chi vi calati?~– Comu si cala? Ju 'u tegnu
904 Upir | lo schizzo). – Accalàtu (calato, piegato in basso) – Pruno (
905 Upir | parola data) – Carcagno (calcagno, tallone) – Fari la cumparsa
906 AttaFi | Carcari (fornaci per la calce e le terrecotte) – Zaùrdu (
907 Omu | cattiva lega) – Carculanti (calcolatrici) – Scialarati (scellerate) –
908 MafCam | lo schioppo fu trovato ~caldo di fumo? – Ccu 'dda gran
909 Curtig | ci spèrcia (come le può calere, premere, importare; aver
910 VanniL | Difinnirisi (difendersi) – Calìa (caleva) – Spingìu (spinse) – Camperi (
911 AttaFi | di cervice) – Abbèntalu (calmalo, acquietalo) – Braci (bragia) –
912 AttaFi | chiudu 'stu barcuni!... ~– Calmati, forsi 'un 'ávi a cu' mannari...~–
913 Ciarl | puzza) – Cùetu (quieto, calmo) – Sappi (seppi) – Pitittu (
914 Jucat | CUMPAGNI~ ~– Parrati, don Caloriu, comu siti? ~– Bonu, vui
915 MafCit | ed un'azione grottesca la calorosa narrazione. Oggi i più vecchi
916 MafCit | causa di vivaci dissensi, di calorosi diverbii e di sanguinose
917 Omu | arrabbiati) – Scarpisati (calpestate).~ ~ ~
918 MafCam | nfamità (mi fecero questa calunnia) – Tinti (miserabili) –
919 VanniL | Nenti vi fici, e mi calunniati, ~beni vi vosi, e mi vuliti
920 VanniL | omini, 'mpurruti d'intra, lu calunniavanu auturi di tutti li furti
921 Mbriac | na costruzioni~ca fa 'n caluri, sataratu Diu,~ca s'arristora '
922 Curtig | letteralmente tradotto: calva; ha qui il significato di:
923 Omu | sopra) – Tignusu (tignoso, calvo, zuccone) – Criscinu (crescono) –
924 Nnimic | Arrobba (ruba) – Quasetta (la calza).~ ~ ~VIII.~ ~La notti avemu '
925 Tripl | camicia, le mutande e le calze) – Faciti (fate) – Tilefricu (
926 Piccid | aviti... lei... quasetti?~– Calzette? No. Tutta roba di vista... ~
927 Curtig | Pràzzitu (Placido) – Scarparu (calzolaio) – Stravidiù (stravide).~ ~ ~
928 Piccid | Stricari (strofinare) – Causi (calzoni, brache) – Quadiari (riscaldare,
929 AttaFi | Aluzzi (alucce) – Fa la muta (cambia le penne).~ ~ ~I.~ ~La luna
930 MafCit | ed i pochi che restano, cambiato locale, si son dati a leggere (!)
931 AttaFi | ss' ucchiuzzi ca su du' camei?~ ~Quant'anni su' passati?...
932 Tripl | tri».~ ~Note. – Criatu (cameriere, domestico) – Nn'ha chiantatu (
933 Tripl | scendiamo) – 'Ncimineri (camini) – Sbricia sbricia (semplice
934 FimmB | mazzi di rosi, gigghia e campaneddi, ~spica di Francia, ca non
935 Tripl | curri ddà banna, afferra~il campanellu (Umbertu, omu fermu!)~e
936 Mbriac | fòra fòrunu, cumpari,~siddu campassi chiddu, sull'onuri,~mancu
937 VanniL | Rocca, duranti una festa campestri. E allura lu baruni, indignatu,
938 Curtig | aver voglia) – Nasca (naso camuso) – Lintiniusa (lentigginosa,
939 Curtig | ura è 'ntr' 'a pignata!~Cancarena 'nt' 'o stomacu v'ha' fari!).~ ~
940 VanniL | manca, poi la dritta, e càncianu pusizioni; e lu stissu fannu,
941 Tripl | sempri li stissi, senza mai canciari, ~non sunu nè chiù nichi
942 Ciarl | megghiu ca pri stamatina ~canciassivu sunata, mastru Cola?~ ~Nni
943 Curtig | mastranza!...~ ~L'èbbichi su' canciati!... La 'mprudenza ~di l'
944 Marvi | assai di mia,~ed ju non cancirìa~'sti quattru ramurazzi~ccu
945 AttaFi | là 'ncagna mi vo' fari, ~canciu lu tonu, e 'ntra lu re minuri ~
946 FimmB | l'azzeruola) – Cannila (candela) – Ciàuru (odore, profumo) –
947 Marvi | due centesimi) – Cannili (candele) – 'A fazzu (la faccio) –
948 Curtig | processione) – Cannarola (canderuola) – Niscìti (uscite) – Lannò “
949 AttaFi | Facci 'i cani (faccia da cane – soprannome del fondacaio) – '
950 Omu | dai turchi a Candia, a la Canea e altrove. Poi venne Akrotiri!...~ ~ ~
951 Mbriac | penioni, ~vui chi diciti, ca cangiamu strata?~ ~A forza di lignati
952 Omu | buttuni stissi di li rosi~ti cangianu pri picciuli rinusi!?...~ ~
953 Ciarl | Discurseddu (discorsetto) – Cangiassivu (cangiaste) – Semu (siamo) –
954 Ciarl | discorsetto) – Cangiassivu (cangiaste) – Semu (siamo) – Allocu (
955 AttaFi | strani; ~dunca è lu signu ca cangiò patruni!~ ~Turnavi ccu sampugni
956 Omu | non fannu chiù a li so' canili!~ ~Ma chi nn'ha' a fari:
957 Curtig | è ca passa, 'a vara, 'a cannalora, ~'a rigina, 'a carrozza
958 Curtig | immagini a processione) – Cannarola (canderuola) – Niscìti (
959 AttaFi | alzare, tirar su) – Catusa (cannelle, doccioni) – Canziàlla (
960 Tripl | perfetti.~ ~Note. – Canniletti (cannelotti, qui vale: batuffoli) –
961 AttaFi | attruzzari.~ ~Quarchi du' canni prima d'arrivari, ~'ntisi '
962 MafCit | cu' guardati, a vui, don cannileri?~– Pirchì, 'un si po' guardari?
963 Tripl | Sbilluncinu (binoccolo, cannocchiale) – Sturcìu (contorse) –
964 Tripl | Citruledda (cetrioli, leggi: cannoni) – Jetta (gitta) – Fora
965 Tripl | cumprisi li parrini e li canonici, ~èbbiru lu sciaòffu a tutti
966 AttaFi | sampugni e marranzani, e ti cantai li soliti canzuni... ~Non
967 Pre | di Sant'Aita a Frivaru,~cantanti, 'ntupateddi, nuciddara.....~
968 FimmB | li vrazza! ~Ci voli, pri cantarla ccu ducizza, ~un rusignolu...
969 Marvi | accutturava,~'ddu viddanu cantava ~ccu tanta cuntintizza ~
970 AttaFi | para (un paio) – Cantaranu (canterano, cassettone) – Unzi (onze;
971 AttaFi | Marranzanu – (grillo canterino).~ ~ ~VI.~ ~Eccu: lu cori
972 AttaFi | vasuni ardenti!...~Non cantiremu chiù la Marianna, ~'n'avremu
973 Omu | Jmmiruti (gobbi) – Chiù (è il canto malauguroso del gufo – fari «
974 AttaFi | cantari ~comu l'amanti so' cantò Alighieri;~ ~e tanta bedda
975 AttaFi | appetito) – Cantuneri (cantoni) – A li viri (di vedetta) – '
976 AttaFi | nuovo) – Gnuni (angolo, cantuccio) – Finìu (finì) – Nenti (
977 Tripl | n'abbenta!~ ~Però nuâtri, canuscennu all'omini,~chi ficimu? Nni
978 AttaFi | ncuntrai da tantu tempu già ti canuscia, ~pirchì a di nicu, ccu
979 MafCit | Amicu, forsi non mi canusciti!...~Chi siti, di natura
980 VanniL | meridionale dell'Etna) – Non canuscìu (non conobbe) – Taureddu (
981 Tripl | astreco, ~«il taliano è malo canusciuto,~ ~Note. – Si sdirrupò (
982 VanniL | scostando) – Canziàtili (canzatele, scostatele) – Tutti pari (
983 Mbriac | muovere la testa in segno di canzonatura) – Morsi (morì) – Frati (
984 AttaFi | ntarsïata a nuci; ~li canzuneddi chini di passioni ~mi l'
985 VanniL | destra) – Caseddi (casupole, capanne) – Ciaramiti (tegole) –
986 Tripl | dintra li casi, dintra li capanni, ~'nta li so' tracchi a
987 AttaFi | inoltre) – Pagghiareddu (capannuccia) – Ammucciamu (da ammucciari:
988 Piccid | qui è detto nel senso di caparra, dono di fidanzamento) –
989 Upir | un quarto di rotolo di capellini; faricci un quattruni di
990 Marvi | N pilu (un pelo, un capello) – Pileri (colonne – dicesi
991 VanniL | felce) – Capiddu–venniru (capelvenere) – Si trasi (si entra) –
992 VanniL | Capizzu (diminuitivo di: capezzale) – Vavareddi (le pupille) – '
993 Mbriac | Vui diciti, mintemu: il capitali ~ed il lavuro su' all'opposizioni... ~
994 Marvi | MARI~ ~A lu me' primu capitanu, Vicenzu Ajellu~ ~Mari,
995 Nnimic | ca vi fa ciàuru~manciati capituni cu l'addauru~comu 'e pirsuni
996 VanniL | cu' chiudi l'occhi supra capizzali, ~lu me' capizzu è fattu
997 Pre | Scuzzetta (berretto) – Baddu (capoccia) – Junciutu (raggiunto) –
998 Omu | gnuna, ~ccu fazzuletti, cappeddi e vastuni, ~idda rispunni...
999 Upir | ammirativa: oibó, poffare, capperi) – Papuri (idiotismo: vapore) –
1000 MafCit | d'agghiata. – E...'u cappillanu? – È d' 'i 'nvitati!~ ~Note.–
1001 MafCit | elementi velenosi) – 'U cappillánu è d' 'invitati (nel gergo
1002 Omu | jsi scupamari, ~minzana, cappillettu e billaccuni.~ ~Note. –
1003 Piccid | letteralmente tradotto: cappio da forca: ha il significato
1004 Marvi | dei fatti naturali ~da un cappuccinu ca campava all'epuca ~e
1005 AttaFi | china di ducizzi, ~senza capricci, tutta puisia;~ ~a Tia,
1006 Curtig | comprò) – Pri sfiziu (per capriccio) – 'Anticchia o tanticchia (
1007 FimmB | proprïu cu mia, ~s'è ppi capricciu, s'è ppi simpatia, ~o ppi
1008 Marvi | affunni, ~ccu vaddi e munti capricciusi e strammi; ~ca teni l'angileddi
1009 Omu | ccu vui si mustrò tantu capricciusu;~ ~e 'mmenzu a tantu beni
1010 FimmB | gnola, gnola ~A cu' porta la capriola?~ ~Sciuri sciuriddu e sciuri
1011 Scuru | a Luigi Capuana~ ~'O SCURU 'O SCURU~ ~Sonetti
1012 FimmB | Vui di li beddi bedda a capufila, la carzarastru dintra '
1013 Pre | cappeddu,~omu di chiurma, capumastru o baddu.~ ~L'haju junciutu
1014 Tripl | trabanti, ~addiventa surdatu e capurali, ~a locu d'ajutallu lu sutterrunu,~
|